RO109440B1

RO109440B1 - Procedeu de formare, la cald, si impachetare a unor obiecte cave, incorporand o baza din folie de material termoplastic si instalatie pentru aplicarea procedeului

Info

Publication number: RO109440B1
Application number: RO93-00110A
Authority: RO
Inventors: Radovani Pietro
Original assignee: Isap Omv Group Spa
Priority date: 1992-02-03
Filing date: 1993-02-02
Publication date: 1995-02-28
Also published as: GR1002588B; NO930369D0; US5650110A; CZ291995B6; CA2087512A1; CN1089058C; PT101192A; HU214563B; KR930017695A; IL104556A0; DK12093A; IL104556A; DE4224009B4; ZA93704B; AR247845A1; KR100221232B1; DE9219137U1; JP2805571B2; AT409107B; PT101192B

Description

Invenția se referă un procedeu și la o instalație de formare, la cald, a unor obiecte cave, cum ar fi cupe, pahare, găleți, și altele de acest fel, dintr-o folie de material termoplastic și la evacuarea lor dintr-o presă cu care 5 se realizează.

După cum se cunoaște, mașinile de formare la cald se împart în două grupe distincte, în funcție de modul de funcționare. Din prima grupă, fac parte mașinile care 10 formează și taie folia Ia posturi de lucru separate, iar din a doua, mașinile care formează și taie folia la un singur post de lucru. Asemenea mașini se folosesc pentru producerea de obiecte din material 15 termoplastic, de exemplu, obiecte aranjabile (împachetabile), dintr-o folie de material presat la cald.

Invenția se referă la un procedeu și o instalație de aplicare a acestuia, făcând parte 20 din cea de-a doua grupă, în care formarea obiectelor și separarea lor, de folia de material inițial, se efectuează la un singur post de lucru.

Stadiul cunoscut, al tehnicii, privind 25 procedeele de formare termoplastică și instalațiile de aplicare a acestora, prevăzute cu un singur post la care se realizează formarea, separarea de material inițial și evacuarea imediată din presă, este reprezentat de 30 mașinile clasice cu un singur post de lucru și de cele prezentate în descrierea aferentă brevetului de invenție IT 1175178 care va fi prezentat, succint, în cele ce urmează, în legătură cu fig.l... 13 care reprezintă: 35

-fig.l, reprezentarea schematică, în vedere laterală a unei mașini de formare la cald, având un poanson de matriță pozitivă, la partea de sus și o singură matriță negativă, la partea de jos, în poziție deschisă înainte de 40 formare;

- fig.2, vedere laterală a mașinii din fig.l, prezentată cu presa închisă în timpul fazei de formare;

- fig.3, vedere similară a celei din fig.- 45 2, cu presa închisă, în timpul fazei de tăiere;

- fig. 3a, reprezentare schematică, la scară mărită, a unui detaliu din fig.3;

- fig.4, vedere laterală a mașinii din fig.3, prezentată cu presa deschisă, după ce 50 obiectul format a fost detașat dar se află încă în presă;

- fig.5, vedere similară celei din fig.4, însă în faza următoare, în care obiectul presat este eliminat din matrița nagativă și deplasat din zona de presare la colectorul de împachetare;

- fig.6, vedere laterală a unei variante a mașinii din fig.5, având o matriță pe mai multe rânduri, cu descărcare în vrac, la un dispozitiv separat de împachetare;

-fig.7...1O, reprezentări schematice ale unei alte variante a mașinii din fig.5, la care obiectele presate sunt eliminate din zona de presare cu ajutorul unei plăci de aspirație (depresiune), care poate fi plasată între organul pozitiv și cel negativ (de matrițare) al presei;

-fig. 11, reprezentarea schematică a unei plăci care poate ridica prin sucțiune, mai multe articole presate într-o singură operație de presare, folosită la o mașină conform fig.7 la 10;

- fig. 12, reprezentare schematică, frontală a unei mașini de formare la cald, prevăzută cu un singur poanson de matrițare pozitivă și o matriță dublă de matrițare negativă, care se deplasează alternativ sub poansonul de matrițare;

- fig. 13, diagrama reprezentând fazele și timpii de deschidere/închidere pentru o singură matriță negativă;

Ciclul de formare la cald, într-o mașină care execută formarea și tăierea (decuparea) Ia un singur post de lucru, poate fi decris într-un mod simplificat (schematic) după cum urmează:

Faza 1: la introducerea foii de material termoplastic în mașină (fig.l) o porțiune de material sub formă de folie A este debitată de pe o rolă de alimentare (nefigurată), este încălzită de către niște elemente termoradiante B, de exemplu niște surse cu radiație în zona de infraroșu și deplasată între porțiunile deschise ale presei, adică în zona de formare la cald, în direcția săgeții F. Presa este prevăzută cu un poanson de matrițare pozitivă Ml și o matriță negativă M2. Ambele părți, Ml și M2 pot fi singulare sau multiple, în cazul matriței cu elemente multiple putându-se obține mai multe obiecte O la fiecare operație de presare.

Faza 2: formarea în timp ce presa este închisă (fig.2).

Partea negativă a matriței M2, se ridi109440

Λ

4 că spre poansonul fix, de matrițare pozitivă, Ml, iar obiectul O se formează la cald, sub acțiunea poansounului de formare grosieră Ml care pătrunde în cavitatea M2c a părții de matriță negativă M2 după care se injectează 5 aer comprimat, sau se aplică o presiune negativă (depresiune), prin gaura FO în matrița pozitivă Ml. Aerul comprimat face ca materialul A din jurul poansonului de matrițare grosieră Mlp să adere la peretele lateral al 10 cavității M2c și la baza mobilă M2f a acesteia. Apoi cavitatea M2c este răcită cu ajutorul unui circuit cu apă de răcire indicat generic cu C când se răcește și obiectul O și apoi este supus unui proces progresiv se stabilizare structurală 15 și dimensională.

Faza 3: tăierea (decuparea) fig.3 și 3a).

în această fază, întreaga parte inferioară M2 a presei se deplasează pe o distanță ST egală, de 20 regulă, cu 1,5 mm (fig.3a), spre partea de matrițare pozitivă Ml, distanță care este suficientă pentru a separa muchia BO a obiectului O față de materialul inițial sub formă de folie, A. 2 5

Cele trei faze descrise mai sus sunt comune pentru toate mașinile de formare la cald care execută formarea și tăierea la un singur post de lucru (vezi diagrama din fig. 13). Totuși între cele două grupe de mașini 30 de formare la cald există o deosebire legată de dispozitivele diferite ce se folosesc pentru evacuarea obiectelor formate la cald O din matrița negativă M2 și operațiile următoare (numărare, împachetare, etc.) 3 5

Mașinile din prima grupă sunt prevăzute cu o singură matriță negativă M2, iar cele din a doua grupă sunt prevăzute cu o matriță negativă dublă, una în partea stângă, M2c și alta în partea dreaptă, M2d, matrița 40 care se integrează reciproc așa cum se va explica în cele ce urmează, făcând referiri la fig. 12 și la soluția tehnică ce face obiectul descrierii brevetului de invenție italian nr. 1073243. 45

Faza de tăiere (faza 3) completează ciclul închis al operațiilor de presare (fig.13).

După această fază, partea inferioară a presei, M2, coboară sau se îndepărtează de partea superioară Ml, urmând un traseu în 50 formă de S (fig.4) transportând cu ea obiectul format și tăiat (decupat) O și ca urmare deplasează în jos reziduul din materialul inițial A.

După aceea, deplasarea componentei de bază M2f, a matriței negative M2 încetează mișcarea sa în jos, în timp ce restul din matrița M2 continuă deplasarea în jos extrăgând astfel și eliberând complet obiectul O din cavitatea M2c a matriței M2.

în acest moment în ciclu apare o problemă dificilă, privind deplasarea sau eliminarea obiectelor formate la cald din zona de formare și împachetare. Există propuneri pentru diferite sisteme de evacuare, dintre care, în continuare se prezintă două care sunt cel mai larg răspândite.

Primul dintre acestea este un sistem cu aer refulat (fig.5), care constă în debitarea de aer comprimat de-a lungul unei conducte principale CL, prevăzută cu duze u care produc niște jeturi G ce determină ridicarea obiectelor O, făcându-le să se răstoarne ușor în unul sau mai multe canale colectoare R. Aceste obiecte continuă să se deplaseze de-a lungul canalului colector R și sunt grupate, formând un pachet P.

Acest sistem poate fi însă folosit numai dacă obiectele sunt aranjate în matrița M2 pe un singur rând (fișier).

Dacă obiectele sunt dispuse pe mai multe rânduri în matrița M2 (fișiere multiple) niște jeturi de aer G pot scoate obiectele O din zona mărginită de piesele (părțile) Ml și M2 ale presei, însă, ele vor fi descărcate în vrac, în scopul de a readuce obiectele în ordine și a le împacheta este necesar să existe un dispozitiv adecvat de împachetare PL (fig.6) care este separat de mașina de formare la cald și a cărui funcționare trebuie să fie sincronizată cu aceasta. Desigur, acest lucru presupune cheltuieli suplimentare, considerabile, o funcționare mai complicată și un procent mai mare de obiecte deteriorate care apoi trebuie să fie evacuate.

La mașinile de formare la cald, prevăzute cu dispozitive de împachetare, obiectele sunt îndepărtate prin suflarea lor afară din zona de formare și, făcându-le să se lovească de o suprafață de oprire AR înainte de a cădea într-un buncăr colector V. La baza buncărului colector V, se poate prevedea ca unul din sistemele posibile, un colector cu bandă transportoare TR, comandat printr-un

JriiiifiwilÎ dispozitiv transversal cu cruce de Malta, și având o serie de panouri articulate între ele și prevăzute fiecare cu câte o gaură W1, în care pătrunde un obiect O. După ce se lovesc de suprafața AR, care este orientată cu un unghi 5 de înclinare bine determinat, obiectele O ajung ca, în final, să cadă în găurile W1 pentru ca apoi să fie deplasate, cu intermitență, către un împingător Ip, comandat prin intermediul unei pârghii cotite E, care le împinge, unul câte 10 unul într-un canal colector R, unde formează un pachet P.

Acest sistem, care este prezentat aici cu titlu de exemplu, ca unul dintre multele tipuri posibile, prezintă multe dezavantaje. 15 Trebuie remarcat de la început că pot fi împachetate numai obiecte circulare care sunt mai înalte decât niște dimensiuni minime particulare.

De aceea nu este posibil să fie 20 împachetate obiecte care sunt constrânse la o orientare specifică, de exemplu obiecte de formă paralelipipedică.

De asemenea angajându-se în cădere și fiind amestecate împreună în buncărul V, 2 5 multe din aceste obiecte se deformează sau se deteriorează.

Pentru aceste motive, sistemul cunoscut și prezentat în fig.6 și altele similare lui, sunt considerate în prezent ca fiind 30 depășite.

Un al doilea care utilizează o placă de aspirație este prezentat schematic în fig.7 la 11, el făcând obiectul descrierii aferente

A brevetului italian de invenție cu nr. 1175178. In 35 timpul deschiderii T, a presei, care este efectuată de către matrița negativă, inferioară, M2, o placă de aspirație PA pătrunde între muchia superioară B a obiectului format la cald și materialul rezidual A, din materialul 40 inițial într-o asemenea poziție încât obiectul sau obiectele O pot fi trase în sus prin aspirație când matrița M2 termină coborârea sa T (presa este complet deschisă).

Apoi matrița M2 se oprește în poziția 45 sa cea mai de jos pentru a permite plăcii de aspirație PA să se deplaseze în afara zonei mărginite de matrițele Ml și M2 (zona de formare fig.8) transportând cu ea obiectele O într-o zonă adiacentă mașinii de formare la 50 cald unde ele sunt preluate prin ridicare de niște sorburi VS, suspendate pe niște brațe

BG ale dispozitivului de împachetare R (fig.8 și 10).

Imediat ce placa PA ajunge în poziția indicată în fig.8 și deci se află în afara zonei de formare, matrița M2 începe să se deplaseze în sus, folia de material A avansează cu încă un pas și în acest fel începe un nou ciclu de formare la cald. în același timp sorburile VS (fig.9.) iau obiectele O de pe placa PA. Prin intermediul unei rotații efectuate de un braț BG și unei rotații efectuate în același timp în jurul unui bolț Q, sorburile VS sunt rotite și deplasate către un colector multiplu R, unde obiectele O sunt împachetate sub forma unor pachete P.

în continuare, se prezintă dificultățile și dezavantajele care limitează performanțele sistemului de extracție de la mașinile de formare la cald cu o singură matriță negativă, după cum urmează:

1. Distanța foarte mare T pe care presa trebuie să se deschidă, aceasta fiind egală cu suma înălțimii obiectului sau obiectelor O și distanței parcurse S (fig.4 și 7) la care se adaugă o distanță specifică menită să asigure o zonă rezonabilă de siguranță fig.7).

însă având în vedere că timpul folosit pentru parcurgerea distanței T, reprezintă un timp care nu este util pentru ciclu, se înțelege că, celelalte elemente rămânând constante productivitatea mașinii va fi cu atât mai mică cu cât obiectele O ce trebuie să fie îndepărtate, sunt mai înalte.

2. Cursa (deplasarea) S se prevede în scopul de a se crea spațiul necesar pentru ca placa PA să pătrundă între materialul A și obiectul sau obiectele formate la cald O. O cursă S scurtă dă naștere la probleme legate de mărimea plăcii de aspirație PA. Creșterea cursei (distanței) S înseamnă scăderea apreciabilă a productivității mașinii de formare la cald.

De aceea, stabilirea cursei S și dimensiunea plăcii PA constituie întotdeauna rezultatul unui compromis. Totuși dimensiunile plăcii de aspirație PA sunt determinate și de cerința că aceasta nu trebuie să împiedice avansul foliei de material A care, fiind încălzit, are tendința să se înmoaie și să cadă în jos.

3. Ținerea deschisă a presei pe o durată de timp necesară pentru ca placa de as109440 pirație PA să intre și să iasă din zona de formare crește timpul mort din ciclul de formare la cald (fig.7,8 și 13).

Faptul că presele trebuie să fie deschise pe durata de timp cerută pentru introducerea plăcii PA între materialul A și obiectul sau obiectele O care trebuie să fie îndepărtate, tragerea în sus a obiectelor prin aspirație și îndepărtarea lor (în mod obișniut acest timp reprezintă 30% din timpul ciclului, adică o perioadă de timp deloc neglijabilă) are un efect, în mare măsură nefavorabil asupra productivității mașinii.

4. Timpul cât obiectul sau obiectele O rămân în presă, adică având pereții proprii în contact cu peretele răcit al cavității M2c, al matriței M2, reprezintă un alt parametru important care afectează productivitatea mașinii la formarea la cald. în fapt, imediat ce matrița M2 ajunge în poziția reprezentată în fig.4, obiectul O se îndepărtează de peretele cavității M2c și ca urmare, răcirea de stabilizare a materialului plastic supus formării la cald încetează. După cum se poate vedea în diagrama din fig. 13, timpul de răcire U , pentru stabilizare în presă, este timpul dintre momentul în care se introduce (injectează) aerul de formare tl (prin orificiul FO) și momentul în care începe scoaterea t3(fig.4). în mod normal, acest timp este echivalent la aproximativ jumătate din timpul ciclului. Când este necesar să crească timpul de răcire t₄ , viteza (productivitatea) mașinii de formare la cald trebuie încetinită (scăzută).

5. Deoarece obiectele sunt trimise direct de la placa PA la dispozitivul de împachetare, nu este posibil să se execute nici o operațiune suplimentară (de exemplu perforare, etichetare sau altele de acest gen) asupra obiectelor O între operația de scoatere (îndepărtare) și cea de împachetare.

Dacă este necesar să se execute operațiuni suplimentare asupra obiectelor formate la cald și împachetate O, aceste obiecte trebuie să fie repoziționate și, de obicei, acest lucru înseamnă scoaterea lor din pachet pentru a fi trimise la mașini adecvate executării operațiilor ce se cer, cu riscul corespunzător de dereriorare o obiectelor și producere de rebuturi.

Unul dintre dezavantajele cele mai mari ale mașinilor de formare la cald cu extracția prin placa de aspirație (sucțiune)constă în forma și dimensiunile supuse la restricții, ale plăcii de aspirație însăși. în fapt, referindu-ne la fig.l 1, trebuie remarcat modul în care diferența de presiune dintre presiunea mediului ambiant (exterior) și presiunea negativă (depresiunea) creată prin aspirația ce se transmite prin placa PA în spațiul din interiorul obiectelor formate la cald O crează forța cu care obiectele O sunt atrase spre placă și ținute în contact cu ea. Se poate spune, cu o bună aproximație, că această diferență de presiune este egală cu pierderea de sarcină (presiune) pe care debitele de aer ’ 2 ⁵ 2 o crează când trec prin fantele FE existente de-a lungul muchiilor (marginilor) BO.

Atunci în interiorul plăcii PA vom putea face următoarele constatări:

- în secțiunea SI, aerul va avea vitezea VI care va determina să trecă un debit Ql;

- în secțiunea S2, aerul va avea viteza V2, care este diferită de viteza VI și prezentând o asemenea valoare încât să trecă un debit Q1 = Q2;

- în secțiunea S3 se va manifesta o viteză V3 care este diferită de VI și V2 prezentând o asemenea valoare încât să determine trecerea unui debit egal cu suma debitelor Q1 + Q2+Q3. Condiții ideale de funcționare se crează atunci când Q1 = Q2 = Q3.

Deoarece placa de aspirație PA trebuie să fie introdusă între folia de material A și muchiile superioare BO ale obiectelor O, dimensiunea ei pe înălțime trebuie să fie cât mai mică cu putință, astfel încât să nu mărească distanța cu care presa se deschide și să o facă excesiv de mare (lungă). De aceea, în practică, este preferabil să se folosească o asemenea configurație în care viteza V3 să fie cu mult mai mare decât viteza V1 astfel încât, când se află în regim de funcționare, debitul Ql să fie mai mare decât debitul Q2 care, la rândul său, să fie mai mare decât debitul Q3. Aceasta înseamnă că sistemul funcționează în condiții foarte îndepărtate de condițiile optime.

La mașinile de formare la cald care sunt prevăzute cu o matriță negativă, inferioa109440 ră, dublă, așa cum este prevăzută aceea prezentată în descrierea aferentă brevetului italian de invenție nr. 1053243 și ilustrată schematic în fig. 12, obiectele sunt formate prin cuplarea alternativă a celor două piese (părți) negative M2s și M2d cu o singură piesă (parte) pozitivă, superioară Ml (poanson).

Când matrițele Ml și M2 sunt închise, formarea are loc în modul descris mai sus la fazele 1 și 3.

Cu asemenea mașini este posibil să se obțină avantaje în faze succesive prin faptul că:

1. Distanța T parcursă de presă la deschidere este independentă de adâncimea sau înălțimea obiectelor ce se formaează la cald și ca urmare poate fi menținută la o valoare minimă, suficientă pentru a introduce materialul A, și cu reducere considerabilă a timpului pasiv din cadrul ciclului, așa cum se arată în diagrama din fig. 13.

2. Presa rămâne deschisă numai în decursul unui interval de timp necesar pentru avansul de foliei material A și efectuarea deplasării laterale, alternative, a matrițelor negative M2s și M2d.

Aceste operații au loc în același timp fără să se prevedă vreo oprire pentru scoaterea (îndepărtarea) obiectelor O.

3. Timpul în decursul căruia obiectele rămân în cavitatea M2c, având pereții lor în contact cu matrița, este mai lung decât durata ciclului de formare ia cald (fig. 13.), întrucât obiectele O rămân în contact strâns cu matrița, din momentul tăierii până la următoarea operație de formare tehnică în cealaltă matriță nagativă. Cu alte cuvinte, răcirea obiectelor ce se formează la cald O se extinde pe durata următoarelor faze:

- formare, de exemplu în Ml - M2s;

- tăiere (decupare);

- deschiderea presei;

- deplasarea laterală a matriței negative, duble;

- închiderea matrițelor Ml - M2d;

- formarea în Ml - M2d;

împachetarea obiectelor O pe aceste mașini de formare la cald are loc în dispozitivul de împachetare Rs în cazul obiectelor formate în M2s pe timpul fazei de formare în matrița M2s și în dispozitivul de împachetare Rd în cazul obiectelor formate în

M2d.

Elementele de bază (fund) M2fs și M2fd scot (îndepărtează) obiectele O prin parcurgerea unei distanțe Ot (fig. 12) și le împachetează, împingând alternativ obiectele formate în matrița negativă M2s, în dispozitivul de colectare sau împachetare din stânga Rs, iar pe cele formate în matrița negativă M2d împingându-le în dispozitivul de colectare sau împachetare din dreapta, Rd. Dispozitivele de împachetare Rs și Rd sunt amplasate în părțile laterale ale părții fixe a matriței Ml. De aceea se poate întâmpla ca obiectele O care sunt prevăzute cu porțiuni de sprijin, unghiulare, adâncite (de exemplu două, trei, patru sau mai multe piciorușe adâncite, situate la același nivel) în scopul de a preveni, după cum se obișnuiește în acest domeniu tehnic, ca un obiect să se fixeze complet în interiorul celuilalt obiect în timpul împachetării (fapt care face posibil ca obiectele să poată fi apoi despachetate pentru utilizare) să fie amplasate într-o orientare și aliniere perfect verticală, întrucât ele vin toate din aceeași matriță. în acest caz se va vedea că există o superașezare precisă a două sau mai multe obiecte împachetate consecutiv astfel încât efectul de spațiere (distanțare) a zimților (piciorușelor) este neutralizat (anulat) și ca urmare se leagă ferm între ele făcând ca separarea lor să fie dificilă.

O altă cauză a unei spațieri necorespunzătoare și deci a unei legături ireversibile între obiectele formate la cald și împachetate, constă în formarea imprecisă a zimților sau piciorușelor de împachetare (care în general sunt proeminente spre interiorul obiectului cu o fracțiune de milimetru sau ceva mai puțin), deoarece, fiind realizate dintr-un material termoplastic, care deci este instabil din punct de vedere dimensional în momentul formării, acestea se obțin cu toleranțe dimensionale destul de largi.

Ca urmare vor exista variații în diedrul de legătură, atât la zimți (piciorușe) cât și la baza fiecărui obiect în funcție de natura materialului termoplastic utilizat, de forma și înălțimea (adâncimea) obiectelor ce se formează la cald, variații care sunt inaccesibile pentru o corectă împachetare a obiectelor.

Obiectele care nu pot fi despachetate sau se despachetează greu necesită intervenție manuală, reduc productivitatea și aproape întotdeauna au ca rezultat final o creștere a numărului de rebuturi.

După cum se va remarca, distanța Ct parcursă de elementele de la bază M2fs și M2fd depinde de înălțimea maximă a obiectelor O ce se formează și de aceea este mai lungă atunci când obiectele au adâncime mai mare. în fapt, este esențial să se avite interferențele dintre baza (fundul) obiectului O, deplasarea laterală și închiderea presei.

în fig. 12 se prezintă niște știfturi Sp care centrează părțile M2s și M2d în raport cu partea fixă Ml când presa se închide, ele intrând până la capăt pe o mărime terminată, în locașurile corespunzătoare Z prevăzute în matrița M2. în aceeași figură 12, indicetorul de poziție Al semnifică de asemenea elementele care alimentează sau imprimă avans foliei de material A.

După cum se întâmplă la mașinile de formare termică prevăzute cu o singură matriță negativă, tot așa și la mașinile cu matriță negativă dublă, împachetarea obiectelor are loc fără să existe vreo posibilitate practică de a se executa operații suplimentare asupra obiectelor formate la cald O deoarece acestea sunt adunate în pachete imediat după formarea temică.

Problema tehnică ce trebuie rezolvată prin invenție constă în eliminarea sau reducerea în mare măsură a dezavantajelor prezentate mai sus în legătură cu procedeele și mașinile de formare la cald și modalitățile de extragere.

Se urmărește de asemenea să se elaboreze o metodă de extragere a obiectelor formate la cald din zona de formare făcând uz de o placă de aspirație care să nu fie supusă la restricții dimensionale critice.

Un aspect specific al probemei constă în aceea de a face posibil să se execute o întreagă serie de operații suplimentare și/sau auxiliare asupra obiectelor, în decursul fiecărui ciclu de formare la cald, timp în care obiectele aflate în afara presei, să-și mențină aceleași poziții reciproce pe care ele le ocupau în matrița de formare.

Se cere totodată să se realizeze o reducere substanțială a timpului de așteptare cu presa deschisă în scopul de a îmbunătăți productivitatea și eficiența precum și o reducere foarte puternică, de până Ia o dată și jumătate, a înălțimii presei de care se leagă o reducere corespunzătoare a maselor în mișcare, costul de fabricație al presei însăși și creșterea substanțială a vitezei de deplasare sau a deplasării laterale a presei. în sfârșit, se urmărește să se asigure producerea unor obiecte cu formare la cald pe care să poată fi executate, de la început până la șfârșit, una sau mai multe operații suplimentare, operații care să se deruleze în același timp cu operația de formare la cald, înainte de împachetare și ambalare și fără fă fie necesară o reluare a procesului de prelucrare.

Procedeul și instalația, conform invenției, rezolvă această problemă tehnică prin aceea că procedeul asigură formarea la cald a unor obiecte cave dintr-o folie de material termoplastic efectuându-se într-un singur ciclu următoarele operații:

- producerea unui obiect prin formarea la cald și decuparea obiectului sau obiectelor între o jumătate a unei matrițe negative duble și mobile care se plasează, în zona de formare, în opoziție cu o matriță pozitivă;

- deplasarea alternativă a unei jumătăți negative a matriței care transportă obiectul sau obiectele formate la cald din interiorul ei către o zonă corespunzătoare de descărcare situată într-o parte sau în cealaltă parte a zonei de formare;

- scoaterea obiectelor din jumătatea negativă a matriței în zona corespunzătoare de descărcare și transferarea fiecărui obiect pe una sau mai multe plăci având forma corespunzătoare formei matriței și care se pot deplasa, secvențial în trepte de-a lungul unui traseu;

- deplasarea secvențială a plăcilor spre cel puțin o stație de prelucrare sau manipulare în același timp când matrița negativă se deplasează înapoi pentru a aduce calaltă jumătate în opoziție cu matrița pozitivă în scopul producerii obiectului următor;

- executarea cel puțin a unei operații de prelucrare sau manipulare asupra tuturor obiectelor transportate de către cel puțin o placă în același timp cu formarea obiectului următor.

Instalația care asigură aplicarea procedeului conform invenției este alcătuită din următoarele elemente;

- o matriță pozitivă (de un poanson) și o matriță negativă, dublă, o jumătate a acesteia din urmă putându-se deplasa alternativ în raport cu cealaltă jumătate pentru a se conjuga (împerechea), la rândul ei, cu matrița pozitivă, în același timp transportând obiectul sau obiectele produse în prealabil în cealaltă jumătate de matriță negativă spre o zonă de descărcare ușor accesibilă;

- un dispozitiv de alimentare care debitează folia de material termoplastic, în trepte, între matrița pozitivă și cea negativă;

- un dispozitiv de tăiere care este pus în funcțiune la sfrșitul fiecărei mișcări de închidere a presei;

- un transportor în trepte prevăzut cu o serie de plăci, fiecare din acestea putând să primească și să susțină obiectul sau obiectele ce rezultă de la operația de deformare în aceleași poziții reciproce pe care le ocupau în presă;

- cel puțin un cap de prindere și ridicare capabil să ridice alternativ, un set de obiecte formate, provenite de la fiecare din cele două jumătăți ale matriței duble, fie dintro parte, fie din cealaltă parte a matriței pozitive (poansonului) transferându-le pe o placă corespunzătoare a transportorului;

- cel puțin un post de prelucrare sau manipulare plasat de-a lungul transportorului pentru manipularea sau prelucrarea simultană a tuturor obiectelor obținute de la cel puțin o operație de formare.

în continuare, se prezintă un exemplu de realizare a procedeului și instalației de formare la cald și împachetare a unor cave de folie de material termoplastic, în legătură și cu fig. 14...care reprezintă:

-fig. 14, reprezentarea schematică, frontală,a părții cu un transportor din instalație;

- fig. 15, vedere în plan orizontala dispozitivului din fig. 14;

- fig. 16 și 17, vedere în plan orizontal, respectiv vedere la o scară mărită, în plan orizontal, similară cu cea din fig. 15 însă având capetele de prindere și ridicare în faze diferite, le ciclului de lucru;

-fig.l6A și 16B, vedere parțială de sus și la scară mărită a celor două jumătăți ale matriței negative, dublă;

- fig. 18 și 19, reprezentări schematice în plan vertical a presei de formare la cald aflată în două faze diferite de funcționare fără transportorul cu funcționare în trepte;

- fig. 20, vedere de jos, la scară mărită, a unei părți din capul de prindere și ridicare;

-fig.21A, 21B și 21C, detalii din fig. 19, prezentate la scară mărită;

- fig.22, detaliu din fig. 14, prezentat la scară mărită;

- fig.23, vedere similară celei din fig. 14,însă în faze diferite ale ciclului de lucru;

- fig. 24 detaliu din fig.23;

- fig.25, vedere în plan vertical a unui dispozitiv de împachetare, are poate fi folosit în aval de transportorul cu funcționare în trepte, în timpul fazei de încărcare;

- fig. 25A, detaliu din fig.25, prezentat la scară mărită și indicând modul în care obiectele formate la cald sunt împachetate;

- fig. 26, detaliu din fig.25, prezentat la scară mărită;

- fig.27, dispozitivul de împachetare din fig.25 aflat în faza de descărcare pe o placă;

- fig.28, detaliu din fig.26 aflat într-o poziție în care este pregătit pentru descărcare;

- fig.29, dispozitivul de împachetare din fig.25 aflat într-o poziție de descărcare orizontală;

- fig.30 și 31, reprezentarea schematică a fazelor succesive de descărcare orizontală a dispozitivului de împachetare din fig.29;

- fig.32, variantă constructivă a instalației din fig. 14;

- fig.33, diagrama fazelor de formare la cald și timpii ciclului pentru echipamentul prezentat în fig. 14. până la 31,servind pentru comparație cu diagrama prezentată în fig. 13;

- fig.34, reprezentare schematică cu secțiune în plan vertical a unei părți din matrița negativă și unei părți din capul de prindere și ridicare, în procesul de preluare a unui obiect format la cald;

- fig. 35, detaliu din fig.34 reprezentat la scară mărită;

- fig.36, vedere similară celei din fig. 35, care însă prezintă o altă fază din procesul de prindere a marginii (muchiei) obiectului de către capul de prindere și ridicare;

- fig.37, reprezentare schematică laterală, prezentând un obiect care nu este prevăzut cu o margine plată, la partea superioară, în momentul când este prins de către capul de prindere și ridicare din fig.34 la 36;

- fig.38, reprezentare schematică, în secțiune transversală, a unei alte variante a capului de prindere, ridicare și transfer, în procesul de abordare a unui obiect format la cald, situat într-o matriță negativă;

- fig. 39, vedere de jos a unei porțiuni din capul de prindere și ridicare din fig.38;

- fig.40, vedere similară celei din fig.38 însă în intervalul de timp, când are loc procesul de extragere a obiectului din matriță;

- fig.41, obiectul reprezentat în fig.40, după scoaterea lui din matriță și când este gata pentru începerea transferului;

- fig.42 și 43 secțiune în plan vertical transversal, reprezentând obiectul din fig.41 în momentul când acesta se așază pe un transportor cu funcționare în trepte;

- fig.44, altă variantă constructivă a capului de prindere, ridicare și transfer, conform invenției, reprezentat la scară mărită, în cursul scoaterii (extragerii) unui obiect din matrița de formare la cald;

- fig.45 și 46, detaliu din fig.44, prezentat la scară mărită, în două poziții diferite de lucru;

- fig.47, altă variantă constructivă a capului de prindere, ridicare și transfer prezentată în cursul extragerii unui obiect format la cald ;

- fig.48, detaliu din fig. 47, reprezentat la scară mărită, în momentul când este gata să elibereze obiectul;

- fig.49 și 50, altă variantă constructivă a capului de prindere, ridicare și transfer, conform invenției, prezentat în secțiune, printr-un plan vertical-transversal.

Se menționează că, în desene, piesele identice sau similare sunt notate cu același număr de poziție.

Presa de formare la cald este alcătuită dintr-o structură de sprijin 1, pe care se montează o placă superioară fixă 2, prevăzută cu o matriță pozitivă 3, de asemenea, fixă în exemplul prezentat, o masă culisantă 4 pe care se află o matriță și este susținută de exemplu de niște tălpi cu role adecvate pentru sarcini mari, masa fiind prevăzută cu ungere automată (nearătată în desen) pentru a executa deplasări orizontale (săgeata A) și o placă inferioară 5 care se poate deplasa în direcție verticală (săgeata B-fig.18) fiind acționată de exemplu de două ansambluri cu pârghii articulate (nearătate). Masa culisantă 4 susține două matrițe negative (o matriță negativă dublă) 6 și 7 identice amplasate alături una de alta, la același nivel și destinate să fie deplasate de către masa culisantă 4, alternativ, sub matrița fixă 3 unde sunt făcute să se ridice pentru a se conjuga (împerechea) cu matrița (fixă) 3 și a se deschide succesiv prin coborâre în scopul de a se deplasa lateral față de matrița fixă 3. Cu alte cuvinte, matrița negativă 6 se deplasează către stânga, iar matrița negativă 7 către dreapta (după cum se vede din figurile prezentate), în raport cu matrița fixă 3.

O folie 8 din material termoplastic care poate fi înfășurată pe un dorn sau poate proveni direct dintr-un agregat de extrudere combinat cu un dispozitiv de formare la cald este făcută să avanseze cu ajutorul unui alimentator cu lanț, indicat în general, cu numărul de poziție 9, într-o direcție normală față de direcția de deplasare a matriței negative, duble, 6, 7 sub matrița fixă 3 însă deasupra matriței negative duble 6,7 avansul producându-se în trepte și în corelație cu viteza de presare sau formare.

După cum se va vedea mai bine din fig. 18 și 19, matrița fixă 3 poate fi prevăzută cu mai multe degajări 10, fiecare din acestea având o extremitate inferioară deschisă mărginită de o muchie liberă 11 (fig.21A și 21B) și având în interiorul ei un poanson corespunzător 12 fixat la capătul unei tije verticale de comandă, corespunzătoare, 13 montată culisant între peretele superior al matriței fixe și extinzându-se dincolo de acesta pentru a se întâlni și articula cu o bară superioară de antrenare sau o placă 14 care la rândul ei este comandată cu ajutorul unui mijloc de acționare, care nu este arătat în desene, de exemplu de un tip bine cunoscut unui om de meserie în domeniu. Fiecare din cele două matrițe negative 6 și 7 prezintă o serie de cavități 15 deschise (evazate) în sus și egale ca număr cu numărul de degajări 10 în așa fel încât atunci când matrița negativă se conjugă (împerechează) cu matrița fixă 3 , fie109440 care degajare sau adâncitură 10 se împerechează precis cu cavitatea corespunzătoare 15 de jos.

Niște mijloace de centrare de exemplu patru știfturi 16 purtate de către placa superioară 2, care sunt fixate sau care pot fi făcute să iasă pentru a se angaja (pătrunde) în niște locașuri corespunzătoare de prindere 17 din matrița negativă când matrițele sunt închise împreună au rolul de a asigura împerecherea (cuplarea) corectă dintre matrițele negative 6 și 7 și matrița fixă 3.

La baza fiecărei cavități 15 se prevede un dispozitiv de extragere (fig. 18, 19, 21A, 21B și 2IC) cuprinzând un cap 18 care se poate deplasa în sus, el fiind comandat de către o tijă corespunzătoare 19 solidară cu o bară sau o placă de comandă 20 care este destinată să elibereze și să împingă afară din presă unul sau mai multe obiecte formate la cald 150 după ce matrițele se deschid.

în mod avantajos, fiecare cavitate 15 poate avea o gâtuire 21 care formează o treaptă în jurul obiectului format și a cărei înălțime, considerată de la baza cavității, definește înălțimea de împachetare H pentru obiectele formate 150 (fig.21A).

Placa inferioară 5 este acționată de niște asambluri adecvate (care nu sunt arătate) de exemplu două ansambluri cu pârghii articulate, în scopul de a efectua mișcările verticale de închidere și deschidere între matrițele negative 6 ,7 și matrița fixă 3.

Sub baza celor două ansambluri cu pârghii pot fi prevăzute două excentrice care, făcând ca placa inferioară 5 să se deplaseze pe o distanță mică, creează posibilitatea ca obiectele să fie decupate și separate de folie. După cum se obișnuește în domeniul de specialitate în cauză, această operație în timpul închiderii matrițelor negative 6,7 față de matrița fixă 3.

Placa fixă superioară 2 prezintă două coloane suport verticale 22 și 23 (fig. 15, 16 și 17) pe fiecare din aceste coloane fiind montat, cu posibilitatea de a se roti, câte un braț 24, 25, brațe care la extrmitățile lor libere sunt prevăzute cu câte un cap de prindere și ridicare prin aspirație 26, 27 realizat de exemplu sub forma unei cupe de clopoțel care la partea de jos este închisă cu o placă de aspirație 28 ce comunică cu o sursă de vacuum sau presiune negativă, situată deasupra, în scopul de a extrage aerul, cum ar fi o pompă aspiratoare, neprezentată în desene, prin intermediul câte unei conducte flexibile 26a și 27a. După cum se poate vedea mai bine din fig.20, placa de aspirație 28 prezintă o serie de găuri străpunse 29, dispuse într-un aranjament ordonat la asemenea distanță una de alta, exprimate față de punctele de intersecție dintre niște canale de aspirație, longitudinală 30 și transversale 31, egale în mod avantajos cu distanțele existente între cavitățile 15 din matrițele negative 6 și 7.

Brațele 24 și 25 sunt amplasate respectiv pe una din părțile laterale ale matriței fixe 3 și sunt făcute să se deplaseze după un arc de cerc în jurul obloanelor 22 și 23 oscilând între o primă poziție în care capul corespunzător de prindere și ridicare 26 și 27 se aflădeasupra matriței negative corespunzătoare 6 sau 7, când această matriță este deplasată lateral și scoasă complet din zona matriței fixe 3, și o a doua poziție, situată în afara mașinii de formare la cald, acționarea pentru deplasare făcându-se cu ajutorul unui agregat motor/reductor corespunzător 32, 33 antrenat în așa fel încât să determine capetele de prindere și ridicarea 26, 27 să efectueze deplasări ritmice, în corelație cu mișcările rectilinii alternative spre înainte și spre înapoi ale matrițelor 6 și 7 în scopul de a se realiza transferul obiectelor formate la cald 150 după cum se va arăta în cele ce urmează.

în zona razei de acțiune a brațelor 24 și 25 este amplasat un transportor în trepte 35(fig. 14, 15, 16, 22 și 23) care este format din două elemente laterale cu rol de glisare și susținere 36, o serie de plăci 37 susținute pe elementele laterale, cu posibilitatea de a culisa, fiind trase la cele două capete opuse, de o pereche de lanțuri 38 care trec în jurul unei perechi de roți de lanț 39 existente la extremitățile transportorului (fig.22). Fiecare pică 37 este prevăzută cu un bolț intermediar 40, care asigură articularea la lanțul 38 și două role laterale 41 și 42 la fiecare din capetele ei, care se angrenează cu lanțurile 38. Alături de elementele laterale cu rol de glisare și susținere 36 rolele 41 și 42 sunt libere sau pot să ruleze paralel cu ghidajul rectiliniu superior 43 și cu ghidajul rectiliniu inferior 44. La capătul de transmisie al transportorului 35 în timp ce bolțul 40 este determinat să urmeze o traiectorie circulară în jurul roții de lanț 39, rola din față (în raport cu sensul de deplasare, de exemplu rola 41 din fig.22) urmează o traiectorie, de asemenea circulară, paralel cu ghidajul fix corespunzător 45, care are aceeași rază de curbură ca și curbura originală a roții de lanț 39, iar rola posterioară (rola 42 din fig.22) este angrenată între doi dinți radiali ai unei roți 47 care are axa sa proprie de rotație înaintea liniei roții 39 și linia de divizare (cercul de divizare) menționat. Cu acest aranjament, la extremitățile transportorului în trepte 35, fiecare din plăcile 37 se întoarce într-o poziție care este întotdeauna paraleleă cu poziția pe care o ocupă celelalte plăci, iar atunci când se află în poziție de descărcare este relativ departe de placa existentă în fața ei și de placa ce urmează după ea.

De aceea este posibil ca la extremitățile transmisiei transportorului în trepte 35 să se prevadă un post de prelucrare 50 (fig. 14 și 23) și un post de împachetare 51, iar între ele, posturi intermediare de tratare sau prelucrare așa cum se va descrie în cele ce urmează.

Postul de prelucrare 50 este proiectat astfel încât să permită executarea unei diversități de operații asupra obiectelor formate 150, obiectele fiind plasate într-o poziție ușor accesibilă pentru ansamblurile ce se prevăd la postul respectiv, pe care la postul de împachetare 51, obiectele formate pot fi împachetate înainte de a fi evacuate de pe transportorul de trepte 35.

Plăcile 37 sunt prevăzute fiecare, cu niște găuri sau locașuri care au același diametru (sau un diametru ceva mai mic) și aceleași spații de distanțare ca și cavitățile 15 din matrițele negative 6 și 7 astfel încât ele pot prelua (primi) obiectele ce se obțin de la operația de formare și sunt transferate acolo cu ajutorul capetelor de preluare și transfer 26 și 27. Plăcile 37 se deplasează în trepte de-a lungul unui traseu superior, împreună cu transportorul 35 pe lungimea căruia ele primesc obiectele formate, aduse alternativ de capetele de prindere și transfer 26, 27 sunt oprite secvențial și în trepte la postul de prelucrare 50 după care trec de-a lungul ramurii inferioare (a transportorului) pentru a ajunge la postul de împachetare 51.

Postul de tratare sau prelucrare 50 poate fi proiectat pentru a se executa orice operație suplimentară dorită cum ar fi de exemplu găurirea bazei (fundului) obiectelor formate 150, imprimarea sau marcarea uscată a obiectelor, etichetarea, umplerea cu produse pulverulente solubile pentru prepararea băuturilor, sterilizare, etc.

în fig. 14 și 23, postul de prelucrare (stația) 50 este prezentat pentru exemplificare, cu un cap de găurire (perforare) acționat prin intermediul unui mecanism de antrenare cu pârghii articulate și prevăzut cu niște organe active 52 aranjate astfel încât să aibă aceeași amplasare ca și găurile 37a, iar plăcile 37 sunt acționate în același ritm de lucru ca și transportorul în trepte 35.

Totuși în locul ansamblului 50 acționat printr-un mecanism cu pârghii articulate, sau în asociație cu acesta, se poate prevede orice alt ansamblu convenabil, capabil să execute un proces dorit sau o manipulare asupra obiectelor formate.

Postul de împachetare 51 (fig. 14 și 23 până la 29) este alcătuit dintr-un cadru de sprijin 53 pe care este amplasat capătul din aval al transpotorului 35, un împingător inferior 54 care poate fi acționat într-o mișcare verticală, rectilinie-alternativă, corelată cu funcționarea în trepte a transportorului 35 și având o serie de capete de împingere 55 egale ca număr și cu aceeași dispunere spațială ca și găurile 37a din placa 37 și un dispozitiv de împachetare 56 situat deasupra transportorului 35 și aliniat în plan vertical cu împingătorul 54.

Dispozitivul de împachetare 56 poate fi orice tip convenabil de exemplu prevăzut cu o serie de tije tubulare, paralele 57 ținute împreună de către un cadru 58 (fig.25) pe care se află montat un împingător superior, culisant 59 care, de asemenea poate fi acționat într-o mișcare rectilinie alternativă așa cum se va descrie în cele ce urmează.

în mod avantajos fiecare tijă tubulară este prevăzută cu niște dinți 60 (fig.26 și

28) care au posibilitatea să se retragă prin faptul că sunt articulați pe un bolț transversal astfel încât pot executa deplasări pe un arc de cerc între o poziție în care ei sunt retrași în interiorul tijei (fig.28), când obiectele 150 pot culisa între tije și o poziție în care ies din tijă pentru a intra în contact respectiv a prinde o muchie 151 a obiectului 150.

După cum se va vedea mai bine din fig.l6A, 16B și 25A este posibil ca lucrurile să fie aranjate în așa fel încât matrița negativă 6 să producă obiecte identice cu cele produse în matrița negativă 7 însă având, de exemplu, patru proeminențe sau zimți decalați cu un anumit unghi, în așa fel încât dat fiind faptul că, la postul de împachetare 51 pachetele sunt formate din obiecte care provin alternativ de la matrița negativă 6 și matrița negativă 7 și având în vedere că acestea sunt încărcate pe plăcile 37 ale transportorului 35, este necesar ca partea plată a bazei unui obiect 150 (chiar și atunci când muchia bazei prezintă un unghi relativ mare de racordare) să fie adusă întotdeauna în situația să se rezeme pe un număr suficient de proeminențe (zimți) 152.

Un rezultat similar se obține și în situația când în loc ca zimții 152 din cele două matrițe negative să aibă orientări unghiulare diferite (să fie plasați la unghiuri diferite) se prevede un număr diferit de zimți. Desigur că în acest fel se crează posibilitatea de a se obține întotdeauna un aranjament perfect la împachetare, fără să existe riscul de a se produce o legătură permanentă sau ireversibilă între obiectele 150, precum și posibilitatea de a reduce în acest fel numărul de rebuturi.

Dispozitivul de împachetare 56 se sprijină pe o structură 62 care poate rula cu ajutorul unor roți 63 de-a lungul unei bare (grinzi) 64 pentru a transfera un număr de pachete cu obiecte 150 de la dispozitivul de împachetare 56, de exemplu pe o suprafață de rezemare 65 care, dacă se dorește acest lucru, poate fi capabilă să se ridice sau să se coboare după cum arată schematic în fig.25 și 27.

Grinda 64 poate fi susținută încât să aibă posibilitatea de a se roti în jurul axei longitudinale proprii 66 și poate prezenta niște proeminențe unghiulare în jurul ei, rotirea făcându-se prin intermediul unui sector dințat 67 care se angrenează cu un pinion 68 fixat prin pană de arborele de antrenare 69 al unui agregat motor/reductor 70.

Cu acest aranjament, dispozitivul de împachetare 56 poate fi înclinat la 90° sau la orice unghi intermediar plasându-1 pe acesta într-o poziție orizontală și rezemându-1 pe o platformă de sprijin 71 (fig.29 la 31). Platforma 71 este proiectată pentru a realiza deplasarea descendentă,în trepte ( printr-o transmisie 72, un șurub 73 și o piuliță corespunzătoare) pentru a da posibilitatea unui dispozitiv transversal de expulzare 74 să transfere un rând de obiecte împachetate 150 la un transportor cu coșuri 75 care le transportă împachetate, de exemplu la un post de ambalare.

Funcționarea mijloacelor descrise mai sus este extrem de simplă.

Când presa se deschide, o lungime prestabilită din folia 8 este făcută, cu ajutorul alimentatorului cu lanț 9 să avanseze sub matrița fixă 3, unde matrița negativă 6 sau 7 (de exemplu 6) care este amplasată sub matrița fixă 3 este ridicată pentru a se conjuga (împerechea) cu matrița fixă 3, după care se produce tăierea (decuparea). Matrița negativă 6 împreună cu matrița negativă 7 se deplasează în jos pentru a deschide presa și imediat ce matrița se află în poziția de rezemare, masa culisantă 4 se deplasează lateral încât să scoată complet matrița 6 din zona matriței fixe 3 și să introducă complet matrița 7 sub matrița 3 totul fiind pregătit pentru un nou ciclu de formare la cald.

între timp, capul de prindere și ridicare 26 se deplasează în zona de extracție, deasupra matriței negative 6, (care acum este complet liberă neobstrucționată) și imediat ce matrița 7 se închide cu matrița fixă, acesta (capul 26) scoate obiectele formate 150 din matrița negativă 6, obiecte care fuseseră scoase sau slăbite în prealabil din cavitățile 15 de către capetele 18 ale dispozitivului de extragere.

Rotindu-se în jurul coloanei sale 22 (fig. 16), capul de prindere și ridicare 26 se deplasează deasupra unei plăci 37 de pe transportorul în trepte 35 și așează obiectele formate 150 într-un număr identic de găuri 37a (fig. 15 și 16).

în ciclul următor de formare capul de prindere și ridicare 27 de deplasează deasupra matriței negație 7 care este deplasată lateral, în raport cu matrița fixă 3, în zona de extragere și cu o mișcare similară celei a capului 26, transferă obiectele formate din matrița 7 la placa 37 de pe transportorul 35 într-un mod similar. în acest fel, capul de prindere și ridicare 27 va așeza obiectele formate 150 pe plăci alternânde de pe transportor. Același lucru va fi făcut și de capul de prindere și ridicare 26, însă pe plăcile lăsate neocupate de către capul 27 astfel că toate plăcile 37 sunt în final umplute cu obiecte formate 150 înainte ca ele să fie introduse (descărcate) la postul de prelucrare 50.

Se va remarca faptul că întrucât fiecare obiect format 150 este transferat la transportorul în trepte 35 și rămâne acolo, face posibilă extinderea considerabilă a timpilor de stabilizare t_st în afara presei, ceea ce reprezintă o caracteristică avantajoasă pentru îmbunătățirea calității obiectelor formate 150. în fapt, în exemplul prezentat, obiectele formate 150 rămân pe plăcile transportorului 35 în decursul a șapte cicluri de formare la cald sau chiar mai mult.

Din timp în timp este posibil să se ia probe de obiecte formate 150 de pe plăcile 37 alese în mod aleator pentru a controla calitatea obiectelor 150 fără ca prin aceasta să se producă nici cea mai mică perturbare în ciclul de funcționare a echipamentului.

La postul de prelucrare 50, obiectele sunt prelucrate sau parțial umplute cu material pulverulent sau etichetate etc. și apoi sunt trecute de-a lungul porțiunii (ramurii) inferioare a transportorului în trepte 35, spre postul de împachetare 51 de la care sunt scoase (îndepărtate) sub formă de pachete pentru a fi livrate pentru utilizare, sau la postul de ambalare în vederea livrării. Chiar în timpul când obiectele se deplasează de-a lungul ramurii inferioare a transportorului 35 ele sunt supuse la o stabilizare prelungită și rămân în aceeași poziție reciprocă pe care o avuseseră în presa de formare la cald.

Se va reține și faptul că, pe lângă asigurarea unei comenzi ușoare și reglări uniforme a presiunii negative din interior (depresiunii) pe întreaga suprafață de lucru a plăcii de aspirație 28, folosirea de prindere și ridicare prin sucțiune 26 și 27 este aplicabilă la toate utilizările și nu este dependentă de existența unei muchii 151 la obiectele 150 care sunt supuse operației de prindere și ridicare.

De asemenea, spre deosebire de situația existentă la sistemele clasice, în cazul folosirii capetelor de prindere 26 și 27 deplasarea pentru extragerea obiectelor formate

150 din prese este egală cu înălțimea de împachetare H (fig.21A).

Referindu-ne la fig.21B este și mai particular faptul că atunci când matrița negativă 6 sau 7 (de exemplu matrița 6) se deplasează în poziția de extragere sau descărcare, capul de prindere 26 se deplasează în același timp într-o poziție situată deasupra matriței negative 6, după cum s-a menționat deja. Distanța hp pe care dispozitivele de extragere 18 și 20 trebuie să se deplaseze pentru extragerea parțială a obiectelor formate 150, înainte ca acestea să fie prinse și ridicate de către capul de prindere 26 este parcursă în timp de matrița negativă 7 a presei execută un alt ciclu de formare termică. Acest lucru se aplică și la mișcările care urmează după extragere, efectuate de către capul de prindere 27 pentru a se roti și depune obiectele formate 150, pe plăcile 37 și pentru a se reântoarece într-o poziție situată deasupra matriței negative 7 astfel încât să nu se adauge timpi morți la nici un ciclu de formare.

Aceasta înseamnă că se realizează o reducere foarte mare a timpilor de așteptare pe durata cărora presa este deschisă, timpi care, după cum s-a arătat mai înainte cu privire la mașinile de formare la cald prevăzute cu placă de aspirație ce intră în zona de presare propriu-zisă, reprezintă 30% din ciclul de formare la cald.

Se va remarca de asemenea că, scoaterea obiectelor formate 150 se datorește (este încredințată) numai parțial mișcării capetelor sau buzelor 18. în fapt, obiectele sunt scoase (îndepărtate) (fig.2 lc) prin intermediul mișcării care separă matrița și placa,mișcare ce este determinată de coborârea matriței și parțial, de ridicarea bazelor 18. întrucât aceste mișcări au loc simultan cu alți timpi morți în fiecare ciclu de formare, ei nu afectează productivitatea echipamentului.

Dacă se face o comparație cu mașina din fig. 11, aparținând stadiului cunoscut al tehnicii în domeniul de specialitate dat se va reține cu ușurință că dacă ho este înălțimea obiectului format 150, hp înălțimea plăcii de comandă 20, ha lungimea cursei de apropiere pentru împachetare, hs dimensiunea (înălțimea totală H a matriței M_1S și M_2D din fig. 12 va fi dată de suma : HO = hp+ho + ha + hs.

în schimb înălțimea matrițelor negative și 7 din fig.2IB conform invenției este dată de relația H=hp+ha+hs, adică înălțimea H reprezintă înălțimea HO din care se scade o cantitate egală cel puțin cu înălțimea maximă a obiectelor formate la cald 150. întrucât înălțimea HO a matriței la o mașină clasică, cu împachetare este de obicei ceva mai mare decât dublul înălțimii obiectelor formate la cald se poate trage concluzia că extragerea executată de către capetele de prindere 26 și 27, în zonele de extragere sau descărcare adecvate, complet în afara zonei de presare și departe de matrița fixă 3, realizează cel puțin o înjumătățire (o reducere la jumătate) a înălțimii matrițelor 6 și 7.

Reducerea în înălțime a matrițelor are ca urmare o reducere apreciabilă și a greutății lor și deci a inerției lor, ceea ce înseamnă că deplasările laterale pot fi executate mai rapid.

De asemenea, în legătură cu fig.21B se va reține că matrița 7 este prezentată într-o poziție de extragere sau descărcare. Faptul că matrița negativă 7 este deplasată într-o poziție situată complet în afara zonei de presare sau formare la cald face posibil să se dimensioneze capetele de prindere și aspirație (sucțiune) 26 și 27 în așa fel încât suma tuturor debitelor (Q, + Q₂ + Q₃ ) să treacă prin secțiunea Hp. în secțiunile S„ S₂ și S₃ vitezele de curgere vor fi indentice și deci valoarea presiunii pi ce se instalează în interiorul capului va fi uniformă pe întreaga suprafață a plăcii de aspirație 28. Acest fapt are ca rezultat optimizarea celui mai important parametru pentru funcționarea satisfăcătoare a capului de prindere și ridicare 26, 27 și crearea posibilității de a atinge condiția optimă în care Qi = Q₂=Q₃ .

Invenția prezentată mai sus poate fi supusă la numeroase modificări și realizată în diverse variante în cadrul problemei tehnice pe care o rezolvă. Astfel, de exemplu, transportorul în trepte 35 poate fi înlocuit cu un traseu gol pentru retur sau cu plăci 37 goale după ce acestea trec în jurul unei roți terminale de întoarcere de diametru considerabil sau în jurul unui număr de roți de întoarcere în așa fel încât fiecare din posturile de prelucrare (stațiile) 50 și împachetare 51 să poată funcționa pe traseul său superior. în acest caz pot fi mai multe posturi de prelucrare 50 care să fie dispuse secvențial dea lungul transportorului.

Dacă se dorește, postul (stația) de prelucrare 50 poate fi omis sau, în orice caz, poate fi lăsat inactiv pentru tipuri specifice de obiecte formate 150.

în plus, după cum se vede din fig.23 și 32, o hotă de aspirație 80 pentru care reziduurile volatile rezultate din materialul termoplastic A care se folosește la formarea termică a obiectelor 150 poate fi prevăzută în mod avantajos, în orice poziție convenabilă situată deasupra, în jurul sau sub transportorul 35. în fig.32 se prezintă de asemenea schematic o cameră tunel de tratare 85 de exemplu pentru sterilizarea și/sau condiționarea la cald care, poate înconjura cel puțin o porțiune din transportorul 35 și care, poate fi prevăzută cu o serie de ace 86 destinate pentru injectarea unui fluid, cum ar fi aer rece, pentru a se obține o stabilizare optimă a obiectelor formate 150 în afara presei.

Dacă se dorește, în aval de fiecare din capetele de prindere și ridicare 26 și 27 se aranjează o stație (post) de lucru pentru ondularea marginilor având rolul ca pe toate obiectele formate să realizeze borduri (margini) ondulate în cadrul aceleiași operații de matrițare, imediat după ce ele au fost descărcate pe placa 37. în acest caz, transportorul 35 are lungimea în mod corespunzător mai mare și anume cu cel puțin două plăci, făcând posibil prin aceasta ca obiectele să fie formate, cu bordura ondulată, în interior ciclic, atunci când ele încă sunt calde, deoarece abia sunt prinse și ridicate din matrița 6 sau 7 și astfel nu este nevoie să fie încălzite anume pentru operația de finisare a bordurii, înainte de a ajunge la postul (stația) de prelucrare 50.

Făcând referiri la fig. 34 până la 37 se va remarca faptul că, un cap de prindere, ridicare și transfer conform invenției, cuprinde o structură de prindere și ridicare 201 formată dintr-o placă mobilă 202 sau un element rigid, reticular care este purtat de exemplu, pe un braț de sprijin 24 sau 25. Placa mobilă 202 prezintă o față inferioară 204 pe care sunt plasate unul sau mai multe locașuri (scaune) 205, fiecare fiind mărginit de cel puțin două ansambluri de prindere/desprindere 206 ce pornesc din fața 204 a plăcii.

Fiecare ansamblu de prindere/desprin dere 206 cuprinde un manșon 207 care este închis la bază, are un capăt fixat în fața inferioară 204 a plăcii mobile 202, de exemplu prin filet, iar celălalt capăt 208 este liber și, în mod avantajos, de formă ovală sau conică pentru a forma un mijloc de prindere a unei muchii cu flanșă prezentată de către un umăr inferior plat 209 al unui obiect format la cald 150 cum ar fi un pahar format într-o matriță 6 sau 7 care este prevăzută cu o bază (baze) de expulzare sau de extragere mobilă 18.

A

In partea peretelui său dinspre locașul (scaunul) corespunzător 205, fiecare ansamblu de prindere/desprindere 206 prezintă o fantă longitudinală 213 care se extinde pe porțiunea terminală a lungimii manșonului 207, fantă prin care poate ieși capătul liber al unui dinte

214 ce are rolul de a prinde umărul inferior plat 209. Dintele 214 este articulat pe un bolț

215 în jurul unei axe diametrale de rotație care este perpendiculară atât pe axa longitudinală a manșonului 207 cât și pe planul de simetrie axial al fantei 213. Bolțul 215 se sprijină la rândul său pe o ureche (un adaos) al unui piston 217 care este montat în manșonul 207 cu posibilitatea de a culisa și fiind totodată etanșat cu ajutorul unei garnituri cum ar fi o garnitură inelară 218. Sub dintele 214 se află o plăcuță 219 care culisează în manșonul 207 și are fața superioară, ce vine în contact cu dintele 214, configurată ca un plan înclinat spre fanta 213, iar fața inferioară în contact cu un arc de readucere 220 care acționează spre extrmitatea închisă a manșonului 207.

La partea superioară, printr-o conductă corespunzătoare 221, de exemplu prevăzută în grosimea plăcii 202 (în care caz placa 202 poate acționa ca o conductă principală) sau constând dintr-un tub flexibil, fiecare manșon 207 comunică cu o sursă de fluid (aer) comprimat (nearătată) această sursă fiind prevăzută cu o supapă electrică de comandă 223 cu trei căi. în acest fel, când supapa 223 lasă aerul sub presiune să treacă spre ansamblul de prindere/desprindere 206 (fig.36), pistoanele lor 217 sunt împinse în jos în interiorul manșoanelor corespunzătoare 207, împotriva arcurilor 220, făcând astfel ca punctele inferioare, înclinate ale dinților 214 să iasă în afară pentru a prinde partea orizontală de angajare și susținere a muchiei obiectului 150. în acest fel, obiectul format 150 este fixat la placa mobilă de prindere și ridicare 202 și, ca urmare, el poate fi extras din matrița 6 sau 7 și transferat, în deplină siguranță și fără să fie supus la deformări, striviri sau altele asemenea, la o placă de primire cum ar fi de exemplu o placă sub formă de carcasă plasată pe banda transportoare 35. La stația (postul) de primire, supapa electrică de comandă 223 aerează sau descarcă aerul comprimat care nu de mult fusese debitat pe traseul conductei 221 (fig.35) având ca rezultat faptul că arcul de readucere 220 face ca plăcuța 219 să se ridice din nou și această ridicare la rândul ei, face ca dintele 214 să se reântoarcă în interiorul manșonului 207 datorită legăturii de glisare comandată prin formă, legătura existentă, între plăcuță 219 și dintele 214, deplasând în același timp pistonul 217 în sus. Ca urmare, obiectul 150 este eliberat din capul de prindere și ridicare 26,27 și poate cădea în stația (postul) de colectare.

Este important de remarcat faptul că, cu capul de prindere, ridicare și transfer descris mai înainte 26,27, nu este necesar ca obiectele formate la cald 150 să aibă formă circulară, cum ar fi un pahar sau o formă de poligon regulat, cum ar fi o tavă, acestea putând avea orice configurație dorită, de exemplu o formă plată și alungită, cum se prezintă în fig.37, atât timp cât aceasta este prevăzută cu un umăr 209 care poate fi continuu, sau discontinuu sau chiar continuu și având un umăr care nu se află într-un singur plan (în această ultimă situație, ansamblurile de prindere/desprindere 206 pot fi aranjate astfel încât să acționeze la nivele diferite unul față de altul). în afară de aceasta, obiectul format 150 poate avea o lățime considerabilă, caz în care va fi suficient să se prevadă un număr suficient de ansambluri de prindere/desprindere 206 pentru fiecare locaș (scaun) 205.

Funcționarea capuluio de prindere, ridicare și transfer 26,27 așa cum a fost descrisă mai înainte, este foarte simplă și rapidă. Când matrița de formare la cald se deschide, placa mobilă 202 se deplasează sub matrița negativă 6 sau 7, coboară pe obiectele formate 150 în modul prezentat în fig.35 și se sprijină pa acestea. Supapa electrică de comandă 223 trece aerul comprimat în ansablurile de prindere/desprindere 206 care atunci capătă configurația prezentată în fig.36, adică ele aduc dintele 214 în poziția de prindere a umărului 209 al obiectului sau obiectelor formate 150 care în acest fel se atașează la placa mobilă 202. îndată ce are loc transferul la stația (postul) de colectare, supapa electrică 223 provoacă descărcarea aerului comprimat, având ca urmare retragerea și dispariția dintelui 214 de reținere în manșoanele corespunzătoare 207, determinând eliberarea obiectelor formate 150 și căderea lor liberă în stația de primire.

în varianta prezentată în fig.38 până la 43, mijlocul de prindere/desprindere atașat la placa mobilă de prindere și ridicare 202 comportă o cupă 225 poziționată în asociere cu scaunul sau scaunele 205, cupă ce are o muchie conică 226 dintr-un material deformabil elastic. Muchia conică 226 este proiectată pentru a pătrunde în obiectul de formă cavă, format la cald 150, fiind supusă la o deformare chiar dacă obiectul nu este prevăzut cu o muchie cu flanșă, și pentru a se prinde elastic în interiorul lui (fig.40) într-un mod suficient de ferm (puternic) pentru a putea să extragă obiectul din matrița 6 sau 7 (fig.41) și să-l transfere la o placă colectoare 37 (fig.42).

O bază 227 a cupei 225 este prevăzută cu cel puțin o gaură 228 care se află în comunicație cu conducta 221, conductă care, la rândul ei se află în comunicație cu o sursă de fluid (aer) sub presiune (nu se prezintă în desene) prin intermediul supapei cu trei căi, comandată electric 223, care determină o descărcare în atmosferă pentru spațiul din interiorul obiectului format 150 în timpul când cupa 225 pătrunde în obiectul 150 și trimite un impuls (jet) de aer comprimat în obiect (fig.43), când acesta este amplasat în placa de primire 222 desprinzând astfel muchia conică 226 și aliberându-1.

Dacă placa mobilă de prindere și ridicare 202 este prevăzută cu mai multe scaune 205, atunci niște conducte individuale 221 por fi puse în legătură cu o conductă principală 229 (fig.39) care la rândul ei, este alimentată cu aer comprimat printr-o conductă de alimentare 230, direct de la o sursă de aer comprimat, trecând printr-o supapă 223.

Desigur că în locul cupei 225, poate fi prevăzut un inel elastic format numai de muchia conică 226, atașat puternic la fața plată a plăcii mobile de prindere și ridicare 202.

în fig.44 până la 46 se prezintă o maltă variantă a plăcii mobile de prindere și ridicare 202 în care un inel sau cel puțin două segmente inelare 230A, dispuse concentric în jurul scaunului (locașului) corespunzător, sunt prevăzute la fiecare scaun 205. Această variantă este avantajoasă mai ales în cazul unor obiecte 150 care pot avea muchii dar, din anumite motive, nu se sprijină perfect pe fața inferioară plană 204 a plăcii mobile de prindere și ridicare 202.

Inelele sau segmentele inelare 230A prezintă niște pereți interiori formați de o porțiune 231 care pornește spre obiectul ce trebuie să fie prins și o porțiune 232 care se adâncește spre placa mobilă 202. Cu această configurație, când placa mobilă 202 este coborâtă pe obiectele formate 150, aflate în matrița 6 sau 7, umerii interiori 209 ai muchiilor cu flanșe sunt determinați mai întâi să gliseze de-a lungul porțiunii 231 și apoi să se îndoiae puțin înapoi, admițând o sarcină elastică proprie, situație în care, desigur, deformarea pe care o suportă se află în cadrul limitei de elasticitate a materialului din care ele sunt confecționate, urmând ca apoi să gliseze de-a lungul porțiunii 232 unde ele pot expanda puțin să se sprijine pe placa mobilă 202 fiind astfel fixate între porțiunile inelare din secțiunaea 230A.

De-a lungul liniei muchiei umărului 209 se află unul sau mai multe dispozitive de expulzare 234, fiecare dintre acestea fiind format dintr-un piston 235 pe care este fixată o tijă 236 montată mobil în interiorul unei găuri 237 care este prevăzută (practicată) de exemplu în placa mobilă 202. Gaura 237 asigură o trecere pentru tija 236 în fața inferioară 204 a plăcii mobile 202, pe când celălalt capăt poate fi etanșat cu ajutorul unei plăci 238. Pistonul 235 este încărcat elastic printr-un arc de întoarcere 239 de la fața inferioară plată 204, pe când el se află în comunicare printr-o conductă 221, cu o sursă de aer comprimat, acesta trecând printr-o supapă (distribuitor) cu trei căi, comandată electric 223 (fig.45).

în acest fel, pentru a elibera un obiect format 150 de pe placa mobilă 202, singurul lucru care se cere este acela de a face să trea109440 că aer comprimat prin conducta 221, iar acesta, acționând împotriva arcului de întoarcere 239, coboară pistonul 235 când tija lui apasă (presează) umărul 209 în afara secțiunilor inelare 230A (fig.46). 5 în varianta prezentată în fig.47 și 48, în locul dispozitivelor de expulzare 234 se prevăd una sau mai multe găuri 240 în comunicare cu o sursă de aer comprimat (neprezentată în figuri) printr-o conductă 221 10 și o supapă (distribuitor) 223 cu comandă electrică. Un obiect format 150 este ținut în contact cu placa mobilă 202 printr-o fixare (prindere) elastică a umărului 209, așa cum se arată în exemplele ilustrate în fig.44 și 46, 15 însă umărul 209 este etanșat cu ajutorul unui inel 230A. în scopul expulzării obiectului format 150, supapa 223 pune conducta 221 în comunicație cu sursa de aer comprimat, pentru un interval scurt de timp, iart aceasta debitează 20 un impuls de aer în obiect, determinând îndepărtarea acestuia.

în fig.49 și 50 se prezintă o variantă constructivă în care mijlocul de prinderedesprindere cuprinde un sac expandabil și 2 5 comprimabil 250, care poate fi introdus în obiectul format 150 în stare moale după care este făcut să expandeze prin umflare până când acesta prinde pereții interiori ai obiectului menționat. în acest scop, sacul expandabil 250 30 poate cuprinde o membrană elastică ținută întro poziție de contact cu suprafața scaunului 205, de exemplu cu ajutorul unor șuruburi 251 și unor distanțiere 252 plasate între o placă 253 de fixare la placa mobilă 202 și o plăcuță 35 de reținere 254, astfel încât sacul 250 poate expanda și presa pereții săi laterali pe pereții interiori ai unui obiect format 150.

Interiorul membranei poate fi pus în comunicație cu o sursă de aer comprimat 40 printr-un orificiu 240, o conductă 221 și o supapă (distribuitor) cu trei căi, acționată electric, pentru umflare în timpul fazei de prindere și ridicare și în comunicație cu atmosfera în scopul de a descărca (evacua) 45 aerul și eliberând obiectul 150 la stația (postul) de extragere și transfer din matrița 6 sau 7.

Capul de prindere, ridicare și transfer descris mai sus este susceptibil de multe modificări și variante în cadrul scopului de 50 protecție al acestei invenții cum sunt definite în conformitate cu revendicările ce vor fi prezentate mai jos.

Astfel, de exemplu, placa mobilă 202 poate fi înlocuită cu o structură reticulară având celule puse în legătură cu o conductă flexibilă corespunzătoare 221.

în afară de acest câștig în elasticitate, sacul expandabil 250 poate fi determinat să expandeze și să se contracte printr-un mijloc mecanic în locul celui pneumatic, de exemplu cu ajutorul unor segmente de expandare comandate printr-un mecanism cu bară (tijă).

Claims

Revendicări

1. Procedeu de formare, la cald, și împachetare a unor obiecte cave, încorporând o bază din folie de material termoplastic, caracterizat prin aceea că, în cadrul unui singur ciclu de lucru, prestabilit, efectuează:

- producerea unui obiect presat prin formare la cald și decuparea obiectului sau obiectelor, între o jumătate a unei matrițe negative, dublă și mobilă, care este plasată în zona de formare, în opoziție cu o matriță pozitivă;

- deplasarea jumătății negative a matriței, jumătatea menționată conținând în interiorul ei obiectul sau obiectele formate la cald, spre o zonă corespunzătoare de descărcare, alternativ către o parte sau alta a zonei de formare;

- prinderea și ridicarea obiectului sau obiectelor din jumătatea negativă a matriței plasată în zona sa corespunzătoare de descăcare și, transferarea fiecărui obiect la o serie de plăci de primire, de formă corespunzătoare matriței, plăci care se pot deplasa secvențial, în trepte, de-a lungul unui traseu;

- deplasarea secvențială a plăcilor de prindere la cel puțin o stație (post) de lucru sau stație (post) de manipulare, în același timp, când matrița negativă se deplasează înapoi pentru a-și plasa cealaltă jumătate a sa, în opoziție cu o matriță pozitivă, în scopul de a produce un obiect format succesiv;

- executarea cel puțin a unei operații de prelucrare sau manevrare asupra tuturor obiectelor transportate de către cel puțin o placă de primire, în același timp când se produce următorul obiect ce se formează.
2. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave, încorporând o bază din folie de material termoplastic, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că obiectele prelucrate la stațiile (posturile) de lucru sau manipulare, sau la fiecare din acestea, sunt deplasate (îndepărtate) de pe placa de primire, în același timp când alte obiecte sunt transferate din presă la placa de primire corespunzătoare,
3. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave, încorporând o bază din folie de material termoplastic conform revendicărilor 1 sau 2, caracterizat prin aceea ca operațiile de prelucrare sau manipulare, sau una dintre acestea, cuprind împachetarea obiectelor;
4. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cav,e încorporând o bază din folie de material termoplastic conform revendicării 3, caracterizat prin aceea ca împachetarea obiectelor de pe o placă de primire are loc simultan cu cel puțin o altă operație de primire.
5. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave, încorporând o bază din folie de material termoplastic conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că operația sau operațiile de prelucrare sau manipulare cuprind perforarea bazelor obiectelor.
6. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave, încorporând o bază din folie de material termoplastic conform revendicărilor 4 sau 5, caracterizat prin aceea că operația, sau operațiile de prelucrare sau manipulare cuprind etichetarea obiectelor.
7. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave din folie de material termoplastic, conform revendicărilor 4, 5 sau 6, caracterizat prin aceea că operația sau operațiile de prelucrare sau manipulare includ sterilizarea obiectelor.
8. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave, încorporând o bază din folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 4 până la 7, caracterizat prin aceea că operația, sau operațiile, de prelucrare sau manipulare includ umplerea prealabilă a obiectelor cu o cantitate dinainte stabilită de produs ce se ambalează în obiecte.
9. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave incorporând o bază din folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 4 până la 7, caracterizat prin aceea că operația sau, operațiile de prelucrare sau manipulare includ formarea unei borduri ondulate pe obiecte, beneficiind (făcând uz) de căldura pentru formarea la cald.
10. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave încorporând o bază din folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 4 până la 7 , caracterizat prin aceea că se asigură un timp de stabilizare, în afara presei, pe plăcile de primire, timp care este egal cu durata a cel puțin șapte cicluri consecutive de formare Ia cald.
11. Procedeu de formare la cald și împachetare a unor obiecte cave, încorporând o bază din folie de material termoplastic, conform oricăreia din revendicările precedente caracterizat prin aceea că operația sau operațiile, de prelucrare sau manipulare includ prelevarea a cel puțin unui obiect pentru controlul de calitate, în timp ce obiectele formate la cald se află pe plăcile de primire.
12. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic pentru aplicarea procedeului conform revendicării 1 caracterizat prin aceea că cuprinde:

- o matriță pozitivă fixă (3) (poanson) și o matriță negativă dublă (6, 7) jumătate din care se poate deplasa alternativ, în raport cu cealaltă jumătate, pentru a se conjuga (împerechea) cu matrița pozitivă (3) pe când cealaltă transportă, în același timp, într-o zonă de descărcare ușor accesibilă obiectul sau obiectele, produse în prealabil în cealaltă jumătate de matriță negativă;

- un alimentator cu lanț (9) în trepte, pentru a alimenta (introduce) o folie de material termoplatic (8) între matrița pozitivă fixă (3) și matrița negativă dublă (6, 7);

- un dispozitiv de tăiere care poate fi pus în funcțiune la sfârșitul fiecărei mișcări(deplasări) de închidere a presei;

- un transportor în trepte (35) având o serie de plăci de prindere (37), fiecare din aceste plăci putând să primească și să suporte obiectul (150) sau obiectele rezultate dintr-o perație de formare, acestea aflându-se în aceeași poziție reciprocă pe care o ocupaseră în presă;

- cel puțin un cap de prindere și ridicare (26, 27) capabil să ridice alternativ un set de obiecte de la fiecare jumătate a matriței negative duble (6, 7), dintr-o parte sau alta a matriței pozitive fixe (3) și să transfere asemenea obiecte pe o placă de primire corespunzătoare de pe transportor;

- cel puțin o stație (un post ) de prelucrare și manipulare (50) amplasat de-a lungul transportorului în trepte (35) pentru tratarea sau prelucrarea simultană a tuturor obiectelor formate (150) provenite de la cel puțin o operație de formare sau presare;
13. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave, având o bază din folie de material termoplastic conform revendicării 12, caracterizată prin aceea ca fiecare placă de aspirație (28) este prevăzută cu o serie de găuri străpunse (29), care se comportă ca locașuri (scaune) menite să primească obiectele formate la cald (150) și au în principal, același alezaj și același aranjament ca și cavitățile (15) din matrițele negative (6, 7).
14. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicărilor 12 sau 13, caracterizată prin aceea că, capul sau capetele de prindere și ridicare (26, 27) cuprind fiecare un ansamblu de prindere și ridicare, inclusiv în capul menționat, care cuprinde o placă perforată de sucțiune (aspirație) (28) prevăzută cu o serie de găuri străpunse pentru aer (29), care se află în comunicație cu interiorul dispozitivului de prindere și ridicare, o sursă de vacuum sau presiune negativă în comunicație cu dispozitivul de prindere și ridicare, un braț (24, 25) de acționare (activare) proiectat să deplaseze capul de prindere și ridicare (26, 27) între o poziție de prindere și ridicare situată deasupra unei matrițe negative (6,7) și o poziție de coborâre sau eliberare situată deasupra unei plăci de primire de pe transportorul în trepte (35) și un mijloc de antrenare pentru brațul (menționat) care poate fi comandat în sincronism cu mișcarea alternativă a matrițelor negative (6, 7) astfel încât să transfere obiectul sau obiectele (150) provenite de la fiecare operație de formare trăgând în sus muchiile lor la placa de sucțiune (28) și determinându-le să adere acolo cel puțin parțial.
15. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 14, caracterizată prin aceea că găurile străpunse (29) pentru trecerea aerului în placa de sucțiune menționată (28) au aceeași distanțare și același aranjament ca și cavitățile (15) din matrița negativă dublă (6, 7)în scopul distribuirii optime a fluxului de aer pe întreaga suprafață aflată în contact cu obiectul sau obiectele formate la cald.
16. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicărilor 14 sau 15, caracterizată prin aceea că dispozitivul de prindere și ridicare menționat are formă de clopoțel și este amplasat deasupra plăcii de sucțiune (28).
17. Instalație pentru formare la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicărilor 12 până la 16, caracterizată prin aceea că, de-a lungul transportorului în trepte (35) este amplasată cel puțin o hotă de aspirație (80) pentru evacuarea vaporilor rezultați prin volatilizare din procesul de formare la cald.
18. Instalație pentru formarea la cald a unor cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicărilor 12 sau 13 caracterizată prin aceea că fiecare cap sau structură de prindere și ridicare (26, 27) cuprinde un element plat de forma unei plăci mobile sau de formă reticulară (202), cel puțin un locaș (scaun) (205) pentru obiectul sau obiectele corespunzătoare ce trebuie să fie prinse, ridicate și transferate, un ansamblu de prindere/desprindere (206) a obiectului corespunzător amplasat în corelație cu locașul sau locașurile (205) și un mijloc supapă (223) pentru comanda mijloacelor menționate de prindere/desprindere proiectat să comande prinderea, ridicarea și eliberarea obiectului sau obiectelor (150).
19. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 18, caracterizată prin aceea că locașul (205), sau fiecare locaș, este mărginit de un mijloc corespunzător de prindere/desprindere.
20. Instalație pentru formarea la ciad a unor cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 19, caracterizată prin aceea că mijlocul de prindere/desprindere menționat cuprinde cel puțin un element inelar (230A) și mai multe segmente inelare confecționate dintr-un material care se deformează elastic, fixat pe elementul plat (202).
21. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 19, caracterizată prin aceea că mijlocul de prindere/desprindere menționat (206) cuprinde, pentru fiecare locaș cel puțin două proeminențe (207) ce ies din elementul plat și acționează ca ghidaj pentru un obiect având un umăr sau umeri (209) ce pot fi prinși și fiecare susținând un dinte (214) ce se poate retrage, acest dinte ieșind în afară pentru a prinde umărul (209) sau umerii obiectului (150) și retrăgându-se înăuntru pentru a elibera obiectul sub comanda mijlocului de comandă (223).
22. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază din folie de material termoplastic conform revendicării 21, caracterizată prin aceea că fiecare proeminență cuprinde un piston (217) comandat prin mijlocul de comandă (223) și un bolț (215) de care este suspendat un dinte (214) ce se poate retrage și care este încărcat de un arc (220) prin intermediul mijlocului elastic de readucere.
23. Instalație pentru fomarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 22 caracterizată prin aceea că, între dintele (214) care se retrage și arcul de readucere (220), se prevede o plăcuță mobilă (219) care prezintă un plan înclinat pentru a intra în legătură, prin glisare, cu dintele menționat.
24. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 19, caracterizată prin aceea că mijlocul de prindere/desprindere cuprinde o proeminență inelară (230 A) sau segmente de proeminențe inelare, fixată pe elementul plat (202) menționat și prevăzută la interior cu două porțiuni din care una (231) se extinde spre obiectul ce trebuie să fie prins în scopul de a determina o deformare elastică a muchiei obiectului.
25. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 24 caracterizată prin aceea că, cuprinde cel puțin un dispozitiv de expulzare (234) aparținând elementului plat (202) și construit ca un ansamblu hidrodinamic cu un cilindru (236) și piston (235) comandat printr-un mijloc de comandă (223).
26. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 19, caracterizat prin aceea că mijlocul de prindere/desprindere cuprinde un sac (250) care se poate strânge și extinde, aparținând organului (elementului) plat (202), sac ce poate fi umflat sau dezumflat sub comanda unui mijloc de comandă (223) și care este proiectat pentru a prinde pereții interiori ai unui obiect (150).
27. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizată prin aceea că mijlocul de comandă mennționat cuprinde o sursă de fluid comprimat, o conductă (221) de legătură între scaun sau scaune, un ansamblu hidrodinamic, o sursă de fluid sub presiune și o supapă (223) (distribuitor) cu trei căi și comandă electrică amplasată pe conducta de legătură (221) menționată, pentru a lega conducta menționată cu sursa de fluid sau cu o descărcare.
28. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 12 până la 27, caracterizată prin aceea că stația (postul) sau stațiile (posturile) de tratare sau prelucrare (50) includ fiecare, un post de împachetare (51) plasat în aval de ultimul post de prelucrare (50) sau tratare, de-a lungul transportorului (35).
29. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 12 până la 28, caracterizată prin aceea că cel puțin o stație (post) de prelucrare (50) cuprinde un ansamblu de găurire echipat cu atâtea organe active de găurire (52) câte obiecte există pe fiecare placă de prindere.
30. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării 29, caracterizată prin aceea ca ansamblul de găurire (perforare) este pus în funcțiune cu ajutorul unui dispozitiv cu pârghii articulate.
31. Instalație pentru formarea, la cald, a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 12 până la 30, caracterizată prin aceea că cel puțin o stație (post) de prelucrare (50) sau tratare include un ansamblu de etichetare.
32. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 12 până la 31, caracterizată prin aceea că cel puțin o stație (post) de prelucrare (50) sau tratare include un post de lucru pentru ondularea bordurii situat în aval de fiecare din capetele de prindere și ridicare.
33. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 12 până la 32, caracterizată prin aceea că cel puțin o stație (post) de tratare sau prelucrare (50) include cel puțin un ansamblu de sterilizare.
34. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării

33, caracterizată prin aceea că ansamblul de sterilizare include o cameră tunel (85) plasată de-a lungul a cel puțin o lungime a transportorului (35).
35. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform revendicării

34, caracterizată prin aceea că numita cameră-tunel (85) este prevăzută cu mijloace pentru condiționarea atmosferei din interiorul său.
36. Instalație pentru formare la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 12 până la 35, caracterizată prin aceea că transpotorul în trepte (35) prezintă două lanțuri de tracțiune (38), o pereche de roți dințate (39) de întoarcere pentru fiecare lanț la capetele transpotorului (35), o roată dințată (47) de mers în gol și un ghidaj (43, 44) glisant, plasat opus fiecărei roți dințate de întoarcere (39), un element articulat de cuplare pe cele două părți opuse de sprijin ale fiecărei plăci (37) de pe lanțurile de tracțiune (38), două mijloace de prindere plasate pe părțile laterale în raport cu fiecare element articulat de cuplare din care unul este destinat să se cupleze prin culisare cu roata dințată de mers în gol (47) și cealaltă cu ghidajul culisant (43, 44) de la capătul transportorului, astfel încât să țină placa de primire corespunzătoare într-o poziție care este permanent paralelă cu planul în care se află placa, chiar și la capetele benzii transportoare și să poată fi supusă la prelucrare sau tratament.
37. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 12 până la 36, caracterizată prin aceea ca stația (postul) de împachetare (51) menționat cuprinde un dispozitiv de împachetare vertical (56), un ghidaj culisant montat cu posibilitatea de a se roti în jurul axei longitudinale proprii, mijloace de sprijin (53) pentru dispozitivul de împachetare, care sunt montate astfel încât să culiseze de-a lungul ghidajului menționat și un mijloc de punere în funcțiune (acționare) destinat să rotească ghidajul de sprijin, într-un mod comandat, astfel încât dispozitivul de împachetare (56) să poată fi orientat într-un mod dorit după ce acesta se îndepărtează (deplasează) de transportor.
38. Instalație pentru formarea la cald a unor obiecte cave având o bază dintr-o folie de material termoplastic conform oricăreia din revendicările 12 până la 37, caracterizată prin aceea că matrița negativă (6, 7) menționată cuprinde o jumătate care este proiectată să realizeze niște proeminențe (152) de distanțare la împachetare pe obiectele formate la cald, proeminențe care diferă în ceea ce privește orientarea și/sau poziția și/sau mărimea față de proeminențele corespunzătoare ce se realizează în cealaltă jumătate, astfel încât, să asigure o împachetare perfectă a obiectelor (150) fără ca acestea să se lege (adere) unul cu altul.