RO120044B1 - Procedeu şi dispozitiv pentru întărirea şi uscarea produselor fasonate - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu şi un dispozitiv pentru întărirea şi uscarea produselor fasonate, având drept liant, silicat de calciu hidratat. Dispozitivul cuprinde o autoclavă (1), cel puţin o şină de abur proaspăt, care se extinde în direcţie longitudinală, în interiorul autoclavei (1), la partea inferioară a acesteia (10), şi elemente de suport (3a, 3b şi 3c), care se extind în direcţie longitudinală, fiind dispuse la o anumită distanţă laterală, unele de altele, pentru a prelua elementele suport ale blocurilor de produse fasonate (2a, 2b şi 2c), care trebuie uscate şi întărite. În zona pereţilor laterali ai autoclavei (1), sunt dispuse surse de căldură (8a şi 8d), distanţa laterală dintre elementele suport şi blocurile de produse fasonate (2a, 2b şi 2c) fiind corespunzătoare existenţei unui canal de circulaţie (2d), montat între blocurile de produse fasonate (2a, 2b şi 2c). Pentru circulaţia aburului, este prevăzută deasupra canalului de circulaţie (2d), cel puţin o şină de abur, superioară (7a şi 7b). ŕ

Description

Invenția se referă la un procedeu și dispozitiv pentru întărirea și uscarea produselor fasonate.

Materiale de construcții pe bază de silicat de calciu hidratat, așa cum sunt produse din beton poros și produse de cărămizi din mortar de var se întăresc de regulă în autoclave la 10...16 bar suprapresiune, corespunzând unei temperaturi de 184...204°C, în atmosferă de abur. Pentru formarea fazelor adecvate silicatului de calciu hidratat (CSH), în principal tobermoritului, trebuie să se realizeze condiții de mediu de circa 190°C, în prezența apei, pentru o anumită perioadă de timp (5 h).

De regulă, după umplerea recipientului sub presiune (autoclavă) cu cărămizi crude, acesta este accelerat prin alimentarea cu vapori de apă printr-o șină de abur la o presiune de circa 12 bar suprapresiune, în mod reglat. Această fază de pornire este precedată și de o fază de spălare, respectiv o fază de evacuare. După această fază de pornire, această presiune este menținută constantă într-o anumită perioadă de timp (de exemplu 5 h), în condiții de abur saturat. După această fază de menținere, presiunea se reduce prin reglare din nou la confiițiile inițiale, încălzirea materialului la temperatura dorită (190°C) are loc în acest caz în faza de pornire prin condensarea aburului la suprafața materialului. Faza de menținere folosește pentru formarea fazei de material (tobermorit) și cu aceasta la întărirea materialului.

După autoclavizare, cărămizile de construcție cu liant de silicat de calciu hidratat (SCH) părăsesc autoclava cu un conținut de umiditate de 30...40 % (față de masa uscată). Acest conținut ridicat de umiditate este cauzat, în primul rând, de cota parte ridicată de apă la turnarea cărămizilor brute și are o influență dezavantajoasă asupra sarcinii de transport, capacității de prelucrare și asupra proprietăților fizice aferente construcției (izolației termice) și materialului în timpul primilor ani (până la uscarea naturală).

Este cunoscut un procedeu de întărire și uscare a produselor fasonate (US 2534303). Acest procedeu permite întărirea și uscarea concomitentă, succesivă a materialelor cu SCH. Prin montarea în autoclavă a unei surse suplimentare de căldură (suprafețe de schimb de căldură încălzite cu abur sau cu ulei termal) se alimentează energie termică suplimentară pentru materialul cu SCH, ceea ce are drept efect o evaporare a apei rezultate prin turnarea materialului și astfel se realizează uscarea materialului. Procedeul cunoscut se poate realiza în două variante.

în prima variantă se usucă materialul după faza de menținere și înainte de faza de evacuare. După terminarea fazei de menținere și ulterior, după terminarea întăririi, se conectează sursa suplimentară de căldură în autoclavă. Acest lucru are ca efect o ridicare a temperaturii în interiorul autoclavei și prin aceasta o supraîncălzire a aburului în autoclavă. Prin supraîncălzirea aburului (și de asemenea prin radiație cu căldură) apa se evaporă din materialul cu SCH, iar materialul se usucă de la suprafață spre interiorul materialului. Evaporarea apei din material duce la o mărire a presiunii în autoclavă care poate fi preîntâmpinată prin evacuarea reglată a aburului din autoclavă. Dat fiind că autoclavele, din motive de securitate, pot fi exploatate de regulă la o anumită presiune numai până la anumite temperaturi superioare limită, se poate scădea după dorință și presiunea în interiorul autoclavei (de la 12 bar suprapresiune la 10 bar suprapresiune).

Dat fiind că materialul se usucă abia după terminarea fazei de întărire, respectiv de menținere, nu există nici un pericol de distrugere a materialului printr-o evaporare prea timpurie a apei din suprafața materialului. Totuși, pentru întărirea materialului sunt necesari timpi și energie suplimentară.

Acest procedeu cunoscut este descris în mod identic și în publicațiile DE 3326 492 A1 și EP 0133239 B1.

RO 120044 Β1 în cea de- a doua variantă, uscarea are loc în timpul fazei de pornire și de menținere. 1 încă înainte de atingerea fazei de menținere se conectează deja sursa de căldură în interiorul autoclavei. Imediat ce a început la suprafața materialului o întărire suficientă poate 3 avea loc prin evaporarea apei la suprafață în același timp și o întărire și o uscare din afară către interior. Acest procedeu este posibil din cauză că, de regulă, este prezentă mai multă 5 apă în produsul brut cu SCH decât este necesar pentru formarea fazei de material și prin aceasta pentru întărire. Acest procedeu este descris în mod comparabil și în publicațiile 7 DE 3326 492 A1, EP 0133239 B1și DE 4035061 A1. în aceste publicații se descrie atât alimentarea cu abur proaspăt până la o anumită presiune (de exemplu 6 bar) și încălzirea 9 care urmează până la presiunea finală dorită (de exemplu 12 bar), prin radiație termică, cât și obținerea de abur în interiorul autoclavei prin adaos suplimentar de căldură în prezența 11 aerului. Felul obținerii aburului în interiorul autoclavei (schimbător de căldură, suprafețe de încălzire prin inducție, microunde) nu este esențială în acest caz. 13

Conform acestor procedee cunoscute se poate economisi energie. Presiunea în interiorul autoclavei are loc prin evaporarea apei din produsul brut. Se poate renunța în mare 15 măsură la o alimentare a aburului dintr-o sursă externă.

Datorită faptului că procesul de uscare este început deja în timpul fazei de pornire 17 și menținere se economisește și timp, printr-o evaporare prea timpurie a apei din suprafața materialului existând totuși pericolul unei formări insuficiente a fazelor la suprafață. Materialul 19 se întărește la suprafață în mod insuficient și de aceea se distruge.

Scopul uscării materialelor de construcție cu SCH este realizarea unui grad de 21 uscare uniform în cazul tuturor cărămizilor. La procedeele tehnice actuale acest lucru este îngreunat firește din cauză că, de regulă, se introduce nu numai un bloc ci mai multe, de 23 regulă trei, blocuri în acelaș timp unul lângă altul sau unul peste altul în autoclavă. Pentru a realiza un grad de umplere ridicat și cu aceasta o economicitate ridicată la autoclavizare, 25 distanțele dintre blocuri sunt menținute în mod intenționat foarte mici. La suprafețele de schimb de căldură dispuse lateral de pereții autoclavei nu se reușește să se transporte 27 energia termică la blocul din mijloc. Se încălzesc numai pereții exteriori ale ambelor blocuri dispuse la margine. Cele două blocuri așezate la margine se usucă iar blocul din mijloc 29 rămâne umed.

O uscare în centrul autoclavei este, de aceea, posibilă termic numai atunci când se 31 reușește ca energia termică introdusă în mod suplimentar să se aducă cât mai uniform pe suprafața blocurilor. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin circulație forțată (convec- 33 ție) a aburului supraîncălzit în interiorul autoclavei. Acest lucru are ca efect în același timp o transmisie îmbunătățită a căldurii între mediul de uscare și suprafața materialului. 35 în plus, trebuie ca apa evaporată la suprafața materialului să fie evacuată, pentru a evita o saturare a mediului de uscare (de exemplu abur supraîncălzit) și prin aceasta, o 37 întrerupere a procesului de uscare în acest loc. Și această problemă este soluționată prin convecția aburului supraîncălzit în autoclavă. 39 în publicațiile EP 0538755 B1 și BP 0624561 B1 se descriu procedee care dau posibilitatea unei circulații forțate a aburului supraîncălzit în autoclavă. 41

Conform EP 0538755 B1, prin montarea de coșuri de convecție care sunt prinse în jurul suprafețelor de schimb de căldură laterale, se ajunge la o cotă parte ridicată de 43 convecție naturală în interiorul autoclavei.

Conform EP 0624661 B1 se ajunge la circulația aburului în interiorul autoclavei prin 45 pulsații ale presiunii cu abur supraîncălzit. Pulsația de presiune constă în aceea că, la intervale regulate de timp, se evacuează abur prin ventilul de reglare a evacuării, ceea ce 47

RO 120044 Β1 înseamnă o micșorare a presiunii în autoclavă, după care se insuflă din nou în autoclavă abur proaspăt (supraîncălzit) printr-o șină de abur proaspăt (mărire de presiune). Obținerea aburului supraîncălzit poate avea loc și în interiorul autoclavei prin schimbătoare de căldură.

La ambele procedee, este dezavantajos faptul că aburul în circulație nu se mișcă, respectiv se mișcă cu o cotă parte foarte mică din el între blocuri. Prin analogie cu legea lui Hagen Poisseull, cotele părți ale curenților volumetrici sunt proporționale cu puterea a patra a diametrului canalelor de circulație. Aceasta înseamnă că în condițiile date de circulație cea mai mare parte din curentul de abur se va mișca între peretele autoclavei și cele două blocuri de margine.

Problema pe care o rezolvă invenția este realizarea unui procedeu și implicit a unui dispozitiv prin care să se reușească să se optimalizeze eficacitatea întăririi și a uscării produselor fasonate.

Dispozitivul conform invenției se caracterizează prin aceea că:

a) distanța laterală a elementelor de suport precum și a blocurilor de produse fasonate este aleasă la o valoare suficient de mare pentru a se forma un canal de circulație între blocurile de produse fasonate;

b) are prevăzut un dispozitiv de circulație a aburului, cu ajutorul căruia aburul este trecut în mod efectiv prin canalul de circulație;

c) deasupra canalului de circulație fiind dispusă cel puțin o șină de abur superioară pentru circulația aburului.

în cadrul procedeului conform invenției, produsele fasonate care sunt întărite sunt dispuse formând (spații intermediare 2d) la o anumită distanță laterală, iar prin spațiile intermediare se trece abur pentru întărire și uscare sau numai pentru uscare.

în cele ce urmează se dă un exemplu de realizare a procedeului, conform invenției, în legătură cu fig. 1, care reprezintă schematic o vedere frontală a unei autoclave deschise.

în autoclava 1 se găsesc una lângă alta, la o distanță laterală (spații intermediare 2d), trei turte de beton poros, respectiv blocuri de beton poros 2a, 2b, 2c, care stau pe elemente suport dispuse la distanțe laterale unele față de altele. Elementele suport se extind în direcție longitudinală, pe fundul autoclavei, de exemplu pe șine nereprezentate prin intermediul unor platforme de întărire, respectiv cărucioare de întărire 3a, 3b, 3c.

Platformele de întărire respectiv cărucioarele de întărire sunt elemente de suport pentru corpurile fasonate care trebuie întărite. Alimentarea cu abur proaspăt (de exemplu 12 bar suprapresiune, 191°C) așa cum este necesară pentru întărirea betonului poros, are loc printr-o șină de abur 10, dispusă în partea din fund, extinsă în direcție longitudinală în partea inferioară a autoclavei. O șină de abur este o țeava cu orificii de evacuare pentru abur. De asemenea, autoclava poate să conțină registre-schimbătoare de căldură 8a, 8d pentru producerea aburului supraîncălzit și care să folosească pentru uscarea betonului poros, dispuse lateral de pereții autoclavei.

Conform invenției, sunt dispuse deasupra turtelor de beton poros 2a, 2b, 2c și, în acelaș timp, în mod adecvat, în apropiere de spațiile intermediare 2d între turtele de beton poros încă, două șine de abur superioare 7a, 7b, și de preferință, una sau mai multe șine de abur suplimentare 9 sub căruciorul de întărire din mijloc 3b, respectiv de asemenea în apropiere de spațiile intermediare 2d între turtele de beton poros.

Cele două șine de abur superioare 7a, 7b sunt legate cu orificiile de evacuare al unui ventilator de circulație 4 fixat în afara autoclavei, iar șina de abur inferioară 9 cu orificiul de alimentare al ventilatorului de circulație 4. Ventilatorul de circulație 4 poate fi realizat, fie cu ajutorul unui ventilator, fie cu o duză de pulverizare a aburului.

RO 120044 Β1

Șina de abur proaspăt 10 este instalată conform unei variante de realizare a invenției 1 pentru absorbția aburului comprimat în partea superioară. Printr-un ventil cu trei căi, fixat în afara autoclavei (și nereprezentat în figură), această șină 10 poate fi utilizată atât ca șină de 3 abur proaspăt cât și o dată ca șină de absorbție.

Șinele de abur superioare 7a, 7b, eventual, șina de abur 9 sunt combinate, de 5 preferință, în mod suplimentar cu registre de schimbătoare de căldură 8a, 8b, care sunt fixate pe sau în apropiere de șine. Țevile schimbătoare de căldură ale registrelor 8a, 8b, se 7 pot însă găsi și în interiorul conductelor de abur. în acest caz, șinele de abur 7a, 7b, 9 au efectul unei instalații de supraîncălzire a aburului în interiorul autoclavei. 9 în conductele de alimentare, la șinele de abur 7a, 7b, 9, 10 se pot găsi duze de injecție și conducte de alimentare pentru introducerea de apă proaspătă. Prin acestea este 11 posibil să se regleze foarte exact temperatura aburului. O răcire a aburului cu apă este de exemplu atunci adecvată, când căldura de la suprafața turtei de beton poros ar părăsi prea 13 devreme atmosfera de abur saturat.

Injecția de apă proaspătă pentru răcirea aburului este realizabilă din punct de vedere 15 tehnic, dacă preexistă viteze de circulație suficiente în conductele de abur. Injecția de apă proaspătă într-un regim de abur care nu se mișcă (de exemplu direct în autoclavă) nu este 17 posibilă din punct de vedere tehnic sau este posibilă cu consumuri mari și nu ar produce nici răcirea dorită a aburului. Conform invenției acest lucru reușește prin noul mod de circulație 19 a aburului și prin exploatarea în circuit închis.

Dispunerea șinelor de abur 7a, 7b și dispunerea și diametrul perforărilor nerepre- 21 zentate (pentru ieșirea aburului) în șinele de abur este ales în așa fel, încât cea mai mare parte a aburului comprimat prin ventilatorul de circulație 4 să fie trecută în spațiile inter- 23 mediare 2d între turtele de beton poros spălându-le. Numai o mică parte a cantității de abur trebuie să treacă în spațiul dintre suprafețele exterioare ale turtelor și peretele autoclavei, 25 în lungul acesteia.

Conform unei alte forme de realizare speciale a invenției, turta de beton poros din 27 mijloc 2b este dispusă la o înălțime mai mare față de cele două turte exterioare. înălțimea acestei ridicări este de preferință, la fel de mare ca lățimea spațiilor intermediare dintre turte, 29 circa 10... 20 cm. în acest fel se creează canale de circulație foarte favorabile cu un diametru uniform între turte. 31

Din punct de vedere tehnic o ridicare a turtei din mijloc se face prin realizarea prelungită a dornurilor din mijloc utilizate în mod obișnuit pentru căruciorul de întărire 33 (nefigurat) care preiau platforma de întărire din mijloc 3b. De asemenea, este posibil ca platforma de întărire din mijloc 3b să fie ridicată direct prințr-un dispozitiv de ridicare care 35 este fixat pe căruciorul de întărire (nefigurat) chiar înainte de autoclavizare.

Pentru îmbunătățirea transportului de abur, respectiv de mediu de uscare și a 37 transmisiei de căldură în interiorul blocurilor se pot practica găuri de perforare în turtele de beton poros. în funcție de procedeul de obținere, aceste găuri se pot practica în turtă, de 39 exemplu prin intermediul unor ace în turtă, după faza de fermentație (înainte de debitare).

Această măsură are drept efect o uscare mai uniformă a blocului între suprafețele 41 exterioare ale acestuia și miezul turtei de beton poros. în același timp se mărește suprafața materialului supus mediului de uscare. 43

Practicarea acestor găuri este deosebit de adecvată, dacă există o convecție suficientă între orificiile acestor găuri. în caz contrar, mediul de uscare se saturează în găuri 45 și efectul de uscare dorit nu se instalează în interiorul blocului.

RO 120044 Β1

Datorită faptului că aburul alimentat prin ventilatorul de circulație 4 este dirijat în autoclavă prin intermediul șinelor de abur, aburul se transportă în mod deliberat în locurile, în care acesta trebuie să fie eficient, de exemplu la suprafețele laterale ale turtei.

Dirijarea curentului de abur și cantitatea de abur care iese din șinele de abur 7a, 7b se poate regla într-un mod simplu prin dispuneri adecvate și diametre diferite ale perforațiilor din șine. Prin acestea, se poate renunța la construirea scumpă a unor table de ghidare și coșuri de ghidare. Totuși, șinele de abur pot fi prevăzute în mod suplimentar cu table de ghidare (nefigurate).

Și fără uscare, convecția care se formează are drept efect o distribuție mai uni formă a aburului în autoclave. Formarea de gradienți de temperatură între latura superioară și latura inferioară a autoclavei, și pericolul unei întăriri neuniforme a betonului poros se micșorează în acest fel.

Dispunerea unor schimbătoare de căldură, care pot fi încălzite de exemplu cu petrol termal, direct sau în imediata apropiere de șinele de abur 7a, 7b, are drept efect o supraîncălzire a aburului în spațiul autoclavei. Prin aceasta nu rezultă pierderi de propagare în afara autoclavei. Energia calorică a schimbătoarelor de căldură, care nu se transmite în șinele de abur 7a, 7b, are drept efect o supraîncălzire, a aburului în restul spațiului autoclavei și nu este astfel pierdută.

Condițiile geometrice nefavorabile de circulație, care până acum îngreunau în mod considerabil o uscare a betonului poros aflat în interiorul autoclavei, deoarece spațiul intermediar dintre platformele de întărire 3a, 3b, 3c, era prea mic, sunt evitate mai ales prin ridicarea turtei de la mijlocul autoclavei.

Găurile din turtă au drept efect o suprafață mărită a formei de turtă și, cu aceasta, transmisii de căldură îmbunătățite și un transport îmbunătățit de substanță în interiorul formei. Aceasta are drept efect o uscare mai uniformă a turtei de beton poros.

Conform procedeului conform invenției, întărirea și uscarea materialului de construcție SCH poate să fie realizată în două feluri diferite: o dată după terminarea fazei de menținere (după întărirea materialului) și o dată în timpul fazei de pornire și menținere (uscare și întărire concomitentă).

După introducerea materialului în autoclavă se procedează la mărirea presiunii în autoclavă prin insuflarea de abur proaspăt, în mod continuu, la o valoare de circa 12 bar suprapresiune.

în faza de menținere care urmează, această stare de presiune și temperatură se menține în autoclavă până ce întărirea materialului se termină în cea mai mare parte sau definitiv (circa 2 până la 5 h).

Prin conectarea sursei de căldură în autoclavă și punerea în funcție a ventilatorului de circulație se poate porni operația de uscare.

în timpul procesului de încălzire apa se evaporă din materialul SCH și presiunea în autoclavă se mărește. Această presiune poate fi menținută la nivel constant sau redusă prin evacuare reglată cu ajutorul unui ventil de reglare și evacuare a aburului (la 12 bar suprapresiune) și prin mărirea temperaturii sau menținerea constantă a temperaturii. După terminarea fazei de uscare se reduce presiunea prin evacuarea reglată a aburului prin ventilul de reglare cu evacuarea aburului, în interiorul autoclavei la condițiile mediului înconjurător.

în mod alternativ, uscarea se poate efectua însă și conform exploatării cu pulsații. Scăderea presiunii are loc prin evacuarea aburului prin ventilul de reglare prin evacuarea aburului și mărirea presiunii prin evaporarea apei din masa de beton poros. Aburul evacuat

RO 120044 Β1 poate în acest caz să fie trecut într-o altă autoclavă sau să fie transportat într-un acumulator 1 de abur pentru a sta la dispoziție unor alte autoclavizări. O dată cu creșterea gradului de uscare a turtei de beton poros se prelungește și timpul până ce este evaporată destulă apă 3 din turtă, pentru mărirea presiunii. Valorile lățimii pulsațiilor devin, de aceea, din ce în ce mai lungi odată cu creșterea duratei de uscare. 5

La uscare, în timpul fazei de pornire și menținere, se mărește presiunea după faza de spălare și evacuare, prin introducerea de abur proaspăt în autoclavă până la o anumită 7 valoare (de exemplu 5 bar suprapresiune) care este, însă, mult mai mică decât pentru autoclavizarea cunoscută (12 bar suprapresiune). Mărirea în continuare a presiunii la 9 presiunea dorită necesară întăririi (12 bar suprapresiune) are loc după conectarea sursei de căldură și a ventilatorului de circulație, prin evaporarea apei din suprafața materialului. Este 11 caracteristic pentru această treaptă de procedeu că în timpul acestei faze de mărire a presiunii, temperatura este controlată în mod constant la suprafața materialului cu ajutorul 13 unui detector de temperatură adecvat. Imediat ce temperatura la suprafața materialului depășește o valoare limită superioară prestabilită (care corespunde temperaturii aburului 15 saturat la presiunea respectivă dominantă) are loc, prin deconectarea sursei de căldură și injecția de apă prin duzele din șinele de abur 7a, 7b, o răcire a aburului încălzit în autoclavă 17 și prin aceasta o răcire a suprafeței materialului.

Această supraveghere a temperaturii și a răcirii materialului este adecvată atunci 19 când trebuie să se evite, înainte de trecerea timpului de întărire necesar (circa 2...5 h) evaporarea apei într-o cantitate mai mare din suprafața materialului. Formarea de faze în 21 materialul SCH nu mai poate avea loc, iar materialul s-ar deteriora din această cauză. După terminarea acestei faze combinate de pornire și întărire se poate începe faza de evacuare 23 sau, în funcție de gradul de uscare dorit se poate executa o uscare în continuare. Mărimea presiunii inferioare de pornire este dependentă în primul rând de conținutul de apă la 25 suprafața turtei de beton poros și, prin aceasta, de materialul crud introdus și de gradul de umplere în autoclavă. Cu cât este la dispoziție mai multă apă la suprafața materialului pentru 27 evaporare, cu atât mai mică poate fi aleasă această valoare. Această valoare poate fi stabilită fie în mod experimental, fie prin calcul (la cunoașterea curbei de uscare a 29 materialului).

în funcție de intensitatea și durata alimentării cu energie termică în interiorul 31 autoclavei se poate regla astfel umiditatea reziduală dorită a materialului în timpul întăririi și uscării. Umiditatea reziduală rezultată (în funcție de durata de uscare) depinde de material 33 și poate fi stabilită, fie în mod experimental, fie prin calcul (la cunoașterea curbei de uscare a materialului). Prin variația duratei alimentării cu energie se poate usca deosebit de 35 economic sau se poate regla oricare grad de uscare dorit.

Cu cât este mai redusă umiditatea reziduală dorită a materialului cu atât mai multă 37 apă trebuie evaporată din material și cu atât mai mult abur se produce în interiorul autoclavei. începând cu un anumit grad de uscare, cantitatea de abur astfel obținută este 39 mai mare decât cea necesară la accelerarea autoclavizării următoare la presiunea inițială (6 bar). Acest abur supraîncălzit și la presiune ridicată (12 bar suprapresiune) în exces, 41 poate fi utilizat, de exemplu pentru încălzirea camerelor de încălzire sau tunelurilor de încălzire sau pentru obținerea de curent electric (pentru ventilatorul de circulație exterior) cu 43 ajutorul unei turbine cu aburi.

Conform invenției, se poate obține astfel la același consum de energie ca până acum 45 material mai uscat la un procedeu combinat de întărire și uscare. Umiditățile reziduale dorite se pot regla prin durata procesului de uscare. Procedeul conform invenției protejează 47

RO 120044 Β1 materialul prin supravegherea temperaturii suprafeței. Este posibilă reglarea calității aburului prin supraîncălzire și răcire, și prin aceasta este posibilă reducerea pagubelor produse în timpul întăririi.

Conform invenției, mai este posibilă și o altă variantă a procedeului de uscare. în această variantă, uscarea are loc numai în timpul fazei de accelerație. Procedeul decurge după cum urmează: după terminarea fazei de spălare și vid, autoclava se ambalează fie cu abur proaspăt, fie cu abur dintr-un acumulator de abur sau dintr-o altă autoclava până la o presiune prestabilită (2...5 bar). Apoi se efectuează evaporarea apei din blocurile fasonate prin conectarea sursei suplimentare de căldură și a circulației aburului la presiunea prestabilită (până la 12...16 bar). Se efectuează apoi evaporarea, până la ajungerea la presiunea dorită de menținere (12...16 bar) prin conectarea sursei suplimentare de căldură și a circulației aburului, a apei din blocurile fasonate. Pentru a economisi părți de instalație, se poate eventual renunța la registrele de schimb de căldură laterale 8c, 8d. Viteza evaporării și temperatura în autoclava se poate în acest timp regla prin reglarea sursei de căldură și a ventilatorului de circulație sau prin injecție de apă proaspătă. După ajungerea la presiunea de menținere (12...16 bar) se deconectează sursa de căldură și ventilatorul de circulație sau se reduce puterea într-o astfel de măsură, încât se echilibrează numai presiunea și pierderile de căldură ale autoclavei. în acest timp nu mai are loc o uscare în continuare în timpul fazei de menținere.

Prin aplicarea invenției, instalațiile existente de autoclave pot fi păstrate. Temperatura în autoclavă nu depășește în timpul fazei de ambalare temperatura aburului saturat, presiunea de menținer. Prin aceasta nu este necesară o echipare a autoclavei pentru temperaturi mai ridicate. Mai multe autoclave pot fi exploatate cu o singură instalație de petrol termal și cu un ventilator de circulație, deoarece aceste instalații sunt necesare numai în timpul unei perioade de timp relativ scurte (în faza de accelerație) în timpul unui proces de autoclavizare. La uscarea în timpul fazei de menținere (varianta 1 sau 2) se formează abur suplimentar prin evaporarea apei din corpurile fasonate. Acest abur trebuie evacuat în timpul fazei de menținere. Instalațiile tehnice necesare pentru aceasta (armătură pentru reglarea evacuării, șină de abur de evacuare) sunt necesare numai câte una, chiar și la combinarea mai multor autoclave.

Șinele de abur 7a, 7b, 9 mai pot fi astfel construite, încât orificiile de intrare a aburului să prezinte diametre identice și/sau diferite. Ele pot să fie echipate și cu duze sau ștuțuri interschimbabile, care pot fi diferit de lungi sau pot fi îndreptate sau îndoite în așa fel, încât să se ajungă la direcții de ieșire prestabilite.

Conform unei alte forme de realizare a invenției registrele laterale de schimb de căldură 8c, 8d, sunt astfel fasonate și dispuse, încât spațiul intermediar dintre suprafața registrului schimbătorului de căldură și suprafața exterioară a celor două corpuri fasonate de margine 2a, 2c să fie corespunzătoare distanței dintre corpurile fasonate 2d. în acest caz se pot fixa deasupra spațiilor intermediare dintre registrele de schimbătoare de căldură 8c, 8d și corpurile fasonate exterioare 2a, 2c încă două șine de abur de tipul 7a, 7b.

Claims (35)

1. Dispozitiv pentru întărirea și uscarea produselor fasonate având ca liant silicat de calciu hidratat, sub forma unei autoclave (1), în spațiul interior al acesteia fiind prevăzută la partea inferioară cel puțin o șină de abur proaspăt (10), care se extinde în direcție longitudinală și elemente suport (3a, 3b, 3c) extinzându-se în direcția longitudinală, dispuse

RO 120044 Β1 la o anumită distanță laterală unele față de altele, pentru elementele de sprijin adaptate 1 blocurilor de produse fasonate (2a, 2b, 2c) care trebuie să fie întărite și uscate și care sunt preluate de elementele de suport, în zona pereților laterali ai autoclavei fiind prevăzute, 3 eventual, surse de căldură (8a, 8d), caracterizat prin aceea că

a) distanța laterală a elementelor de suport (3a, 3b, 3c), precum și a blocurilor de 5 produse fasonate (2a, 2b, 2c), este aleasă la o valoare suficient de mare pentru a se forma un canal de circulație (2d) între blocurile de produse fasonate (2a,2b, 2c),7

b) are prevăzut un dispozitiv de circulație a aburului, cu ajutorul căruia aburul este trecut în mod efectiv prin canalul de circulație (2d),9

c) deasupra canalului de circulație (2d) fiind dispusă cel puțin o șină de abur superioară (7a, 7b) pentru circulația aburului.11

2. Dispozitiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, sub elementele de suport (3a, 3b, 3c) în zona unui canal de circulație (2d), este dispusă cel puțin o altă șină 13 de abur (9).

3. Dispozitiv conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că, pentru 15 formarea dispozitivului de circulație a aburului cu funcționare în scurt circuit, șina de abur superioară (7a, 7b) este conectată la orificiul de evacuare al unui mijloc de circulație (4)17 montat în afara autoclavei (1), iar șina de abur inferioară (9) este conectată la orificiul de alimentare al mijlocului de circulație (4).19

4. Dispozitiv conform revendicărilor 1 și 3, caracterizat prin aceea că mijlocul de circulație (4) este realizat sub forma unui ventilator.21

5. Dispozitiv conform revendicărilor 1 și 3, caracterizat prin aceea că mijlocul de circulație (4) este realizat sub forma unei duze cu jet de abur.23

6. Dispozitiv conform revendicărilor 1... 5, caracterizat prin aceea cășina de abur proaspăt (10) este instalată pentru absorbția aburului presat prin șina de abur superioară 25 (7a, 7b).

7. Dispozitiv conform revendicărilor 1... 6, caracterizat prin aceea că șina de abur 27 proaspăt (10) comunică, prin intermediul unui dispozitiv cu un ventil cu trei căi, montat în afara autoclavei (1), atât cu un dispozitiv de alimentare cu abur proaspăt, cât și cu un 29 dispozitiv de absorbție.

8. Dispozitiv conform revendicărilor 1... 7, caracterizat prin aceea că șina de abur 31 superioară (7a, 7b) este asociată cu un dispozitiv de supraîncălzire a aburului, care este combinată de preferință, cu un registru de schimbător de căldură (8a, 8b) care este montat 33 pe, în interiorul sau în apropiere de șina de abur (7a, 7b).

9. Dispozitiv conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că șina de abur (9) este 35 asociată cu un dispozitiv de supraîncălzire a aburului, opus șinei de abur (9) în interiorul sau în apropierea șinei de abur (9). 37

10. Dispozitiv conform revendicărilor 1... 9, caracterizat prin aceea că, în conductele de alimentare cu abur a șinelor de abur (7a și/sau 7b și/sau 9 și/sau 10) sunt montate 39 conducte și orificii de injecție pentru introducerea de apă proaspătă în curentul de abur.

11. Dispozitiv conform revendicărilor 1...10, caracterizat prin aceea că dispunerea 41 șinei de abur (7a, 7b) și dispunerea și diametrul orificiilor de ieșire a aburului în șina de abur și, de preferință, poziția lor în spațiu sub formă de duze sau ștuțuri se alege în așa fel, încât 43 cea mai mare parte a aburului presat să fie trecută în canalul de circulație (2d) și numai o parte mai mică din cantitatea de abur să treacă de-a lungul spațiului dintre suprafețele 45 exterioare ale blocurilor de corpuri presate (3a, 3c) și peretele autoclavei.

RO 120044 Β1

12. Dispozitiv conform revendicărilor 1 ...11, caracterizat prin aceea căo platformă de întărire (3a, 3b sau 3c) este dispusă la o anumită înălțime față de o altă platformă de întărire (3asau3bsau 3c).

13. Dispozitiv conform revendicărilor 1 și 12, caracterizat prin aceea că înălțimea ridicării corespunde aproximativ lățimii unui canal de circulație (2d).

14. Dispozitiv conform revendicărilor 1... 3, caracterizat prin aceea că șinele de abur (7a, 7b, 9, 10) sunt echipate cu table de ghidare.

15. Dispozitiv conform revendicărilor 8...14, caracterizat prin aceea că registrele de schimbătoare de căldură (8a, 8b) sunt prevăzute pentru a fi încălzite cu petrol termal.

16. Dispozitiv conform revendicărilor 1...15, caracterizat prin aceea că lățimea canalelor de circulație este de 5... 20 cm, în special 10...20 cm.

17. Dispozitiv conform revendicărilor 1... 16, caracterizat prin aceea că registrele de schimbătoare de căldură (8a, 8d) sunt astfel construite și dispuse, încât spațiul intermediar dintre suprafața registrelor de schimbătoare de căldură și suprafața exterioară a ambelor produse fasonate de margine (2a, 2c) corespunde distanței dintre produsele fasonate (2d).

18. Dispozitiv conform revendicărilor 1... 17, caracterizat prin aceea că, deasupra spațiilor intermediare dintre registrele de schimbătoare de căldură (8c, 8d) și corpurile presate de margine (2a, 2b) sunt fixate încă două șine de abur de tip (7a, 7b).

19. Procedeu pentru întărirea și uscarea produselor fasonate având ca liant silicat de calciu hidratat, într-o autoclavă, într-o atmosferă de abur cu o fază de pornire, o fază de menținere și o fază de evacuare, produsele fasonate fiind în acest timp uscate, caracterizat prin aceea că produsele fasonate care sunt întărite sunt dispuse formând spații intermediare (2d) la o anumită distanță laterală, iar prin spațiile intermediare se trece abur pentru întărire și uscare sau numai pentru uscare.

20. Procedeu conform revendicării 19, caracterizat prin aceea că se trece o cantitate mai mare de abur prin spațiile intermediare (2d) și o cantitate mai mică de abur prin spațiul dintre blocurile de produse fasonate și peretele autoclavei.

21. Procedeu conform revendicărilor 19 și 20, caracterizat prin aceea că se utilizează spații intermediare de 5 și 20 cm, în special de 10... 20 cm.

22. Procedeu conform revendicărilor 19... 21, caracterizat prin aceea că un bloc de produs fasonat este dispus ridicat la o anumită înălțime.

23. Procedeu conform revendicărilor 19... 22, caracterizat prin aceea că, sub blocurile de produse fasonate, se utilizează o șină de abur pentru evacuarea aburului.

24. Procedeu conform revendicărilor 19... 23, caracterizat prin aceea căse utilizează o circulație a aburului în scurt circuit.

25. Procedeu conform revendicărilor 19... 24, caracterizat prin aceea că, în timpul circulației aburului se utilizează după alegere, în mod alternativ abur supraîncălzit și abur răcit.

26. Procedeu conform revendicărilor 19... 25, caracterizat prin aceea că aburul răcit se produce prin injecție de apă în conducta de alimentare cu abur.

27. Procedeu conform revendicărilor 19...26, caracterizat prin aceea că, pentru producerea unui abur supraîncălzit, se utilizează registre de schimbătoare de căldură care sunt repartizate șinelor de abur utilizate pentru circulația aburului.

28. Procedeu conform revendicărilor 19...27, caracterizat prin aceea că registrele de schimbătoare de căldură sunt puse în funcțiune cu petrol termal.

RO 120044 Β1

29. Procedeu conform revendicărilor 19...28, caracterizat prin aceea că se 1 efectuează uscarea prin funcționarea cu pulsații, pentru micșorarea presiunii aburul fiind evacuat, iar pentru mărirea presiunii, aburul fiind produs prin evaporarea apei din masa 3 produselor fasonate.

30. Procedeu conform revendicărilor19...29caracterizatprinaceeacătemperatura 5 de pe suprafața materialului este măsurată cu ajutorul unui detector de temperatură adecvat și în funcție de valoarea măsurată se reglează supraîncălzirea, respectiv răcirea aburului. 7

31. Procedeu conform revendicărillor 19...30, caracterizat prin aceea căse usucă în mod exclusiv în timpul fazei de pornire, iar în timpul fazei de menținere se efectuează 9 numai întărirea.

32. Procedeu conform revendicărilor 19...31, caracterizat prin aceea cămijlocul de 11 circulație a aburului (4) se utilizează împreună cu registrele de schimbătoare de căldură (3a,

8b) numai în timpul fazei de pornire. 13

33. Procedeu conform revendicărilor 19...32, caracterizat prin aceea că, în timpul uscării, aburul ce se formează în faza de pornire se utilizează pentru formarea presiunii, în 15 autoclavă.

34. Procedeu conform revendicărilor 19...33, caracterizat prin aceea căse usucă 17 până ce se ajunge la faza de menținere.

35. Procedeu conform revendicărilor 31...34, caracterizat prin aceea că parametrii 19 caracteristici sunt cuprinși în revendicările 19...30.