RO117628B1

RO117628B1 - Linie de cale ferată cu pat de balast

Info

Publication number: RO117628B1
Application number: RO98-01313A
Authority: RO
Inventors: Olaf Unbehaun
Original assignee: Olaf Unbehaun
Priority date: 1996-02-21
Filing date: 1997-02-17
Publication date: 2002-05-30
Also published as: EA199800747A1; WO1997031154A1; DE59700120D1; CN1212036A; GR3030500T3; HUP9901502A2; AU713998B2; PL328504A1; ES2131992T3; CZ291290B6; ATE178374T1; EP0857235B1; HUP9901502A3; HU221915B1; PL183153B1; AU2565497A; EP0857235A1; US6216958B1; CN1183300C; CZ243198A3

Abstract

Invenţia se referă la o linie de cale ferată cu pat de balast, ce are în alcătuire un pat de balast (10), nişte traverse (12) transversale, aşezate pe patul de balast, şi nişte şine (14) fixate pe traverse. Traversele (12) sunt aranjate foarte aproape una de alta, dar fără a fi în contact, prin lăsarea unui spaţiu liber între ele, aceste traverse (12) definind, transversal faţă de direcţia longitudinală a liniei de cale ferată, nişte canale (134) de îndepărtare a apei, cu scopul de scurgere laterală a apei. Spaţiile libere (140), prevăzute între traverse (12), pot fi acoperite, în partea superioară, cu nişte elemente de acoperire (142) sau traversele (12) se pot suprapune parţial, unele peste altele, fără a se atinge. În acest fel, patul liniei este menţinut lipsit de apă, stabilitatea poziţionată a liniei creşte şi totodată lucrările de întreţinere necesare, cum sunt lucrările de umplere, precum şi lucrările de curăţare şi de îndepărtare a buruienilor, se reduc respectiv devin inutile.

Description

RO 117628 Β

Invenția se referă la o linie de cale ferată cu pat de balast, pe patul de balast fiind așezate traverse, iar pe traverse fiind fixate șine. De asemenea, invenția descrie o traversă pentru o astfel de linie de cale ferată, precum și un element de acoperire a unui spațiu liber, pentru acoperirea unui gol dintre aceste traverse.

Aceste traverse, care, în conformitate cu stadiul cunoscut al tehnicii, se pot fabrica din lemn, beton sau oțel. In prezent, se montează cel mai frecvent traversele de beton care au denumirea germană B 70, caz în care distanța dintre axele traverselor este de 60 cm, la o lățime maximă a traversei de 30 cm.

Acest ansamblu de linie, conceput pentru a rezista mult timp, este expus tuturor con10 dițiilor atmosferice și trebuie să fie întreținut permanent. Cheltuielile de întreținere foarte ridi.... cate cuprind ridicarea, amplasarea și repararea liniei cu ocazia schimbărilor de poziție, curățarea liniei atunci când este foarte murdară și înlăturarea plantelor care au crescut în patul de balast.

Brevetul US 1704545 A, publicat, se referă, într-o primă formă de realizare, la o linie 15 de cale ferată cu un pat de balast, cu plăci cu suprafață mare, așezate pe patul de balast, care sunt aranjate foarte aproape una lângă alta în direcția longitudinală a liniei, dar fără a fi în contact, datorită lăsării unui spațiu liber, cu grinzi de lemn așezate pe direcția liniei și cu 71 șine fixate pe grinzile de lemn. în plăci sunt construite canale de scurgere a apei pe direcția longitudinală a liniei, prin care apa de la stratul de suprafață este evacuată pe direcția lon20 gitudinală a liniei prin spațiul liber prevăzut între plăci, în patul de balast. într-o a doua formă de realizare nu este prevăzut nici un pat de balast, canalele pentru scurgerea apei se extind în direcția longitudinală a liniei și sunt înclinate spre mijlocul plăcilor, și astfel apa care se adună este dirijată lateral, în afară, prin canalele de trecere în formă cilindrică, deci transversal pe direcția longitudinală a liniei.

Brevetul FR 1489371 A prezintă o placă de fundament așezată pe o fundație care cuprinde un pat de balast, placa având pe ea proeminențe în formă de soclu, pentru prinderea șinelor, precum și canale, la care trebuie să fie evitată o murdărire a fundației cu excremente de animale în zona de încărcare sau, în funcție de condiții, cu ulei sau alte materiale similare care se depun. într-o primă variantă de realizare, plăcile de fundament, construite 30 ca un acoperiș la suprafața lor superioară stau nemijlocit una lângă alta și, lateral față de plăcile de fundament, sunt practicate canale situate pe direcția longitudinală a liniei. într-o a doua variantă de realizare, în mijlocul fiecărei plăci de fundament este prevăzut un jgheab orientat pe direcția longitudinală a liniei și între plăcile de fundament clar distanțate se găsește întotdeauna un canal orientat transversal față de direcția liniei de cale ferată, pentru 35 a colecta murdăria colectatăjn jgheab.

Invenția are la bază problema de a realiza o linie de cale ferată de tipul menționat mai sus, în așa fel încât cheltuielile de întreținere să devină minime și să se poată reduce investițiile în construcțiile pe sol.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția de față este realizarea unei linii de cale 40 ferată cu pat de balast, la care traversele învecinate pe direcția longitudinală a liniei să fie aranjate foarte aproape una de alta, dar fără a fi în contact între ele, și fiecare traversă să fie prevăzută cu cel puțin un canal de scurgere a apei, situat transversal față de direcția longitudinală a liniei care conduce apa spre părțile laterale.

Linia de cale ferata cu pat de balast, conform invenției, rezolvă problema tehnică de 45 mai sus prin aceea ca are în compunere o suprafață a traverselor orientată spre șine, ce este înclinată începând de la perechea de puncte de pe traverse, care susțin șinele, spre cel puțin un canal de drenaj ce se extinde transversal. Canalele de drenaj sunt parte integrantă a traversei și din aceeeași bucată cu ea. Canalele de drenaj sunt construite înclinat în

RO 117628 Β direcția longitudinală a traverselor, ce sunt construite cu două porțiuni înclinate așezate în oglindă, în formă de șa. Părțile superioare ale traverselor sunt realizate cel puțin în parte 50 înclinate în direcția longitudinală a liniei. Linia de cale ferată este prevăzută cu un element de acoperire a unui spațiu liber care acoperă, respectiv etanșează de sus spațiul liber dintre traverse. Elementul de acoperire a spațiului liber este lipit în spațiul liber sau în zona spațiului liber. Fiecare traversă este prevăzută întotdeauna de-a lungul ambelor sale părți longitudinale, situate față în față, cu un canal de îndepărtare a apei ce se extinde transversal față 55 de direcția longitudinală a liniei. într-o variantă de realizare, de fiecare dată la două traverse învecinate, este prevăzut un canal comun de îndepărtare a apei. Traversele învecinate se suprapun, fără a fi în contact, în direcția longitudinală a liniei și acest canal de îndepărtare ' Ί a apei este construit în zona de suprapunere, de preferință dintr-o bucată, pe una din cele două traverse învecinate. Fiecare traversă prezintă, de-a lungul uneia din părțile sale longi- 60 ' tudinale, o proeminență care iese în afară și de-a lungul părții sale longitudinale, situate opus ,, cu o porțiune pentru canal, prevăzută lateral, care formează canalul de îndepărtare a apei, _v ΐ astfel că porțiunea pentru canal se plasează dedesubtul proeminenței traversei învecinate,

î] Aceasta cuprinde niște traverse de un prim tip și niște traverse de un al doilea tip, ce sunt așezate alternativ, astfel că fiecare traversă din primul tip este prevăzută întotdeauna de-a 65 ; lungul ambelor sale părți longitudinale situate față în față cu o proeminență a sa, care iese i în afară și astfel, fiecare traversă din al doilea tip este prevăzută întotdeauna, de-a lungul ambelor sale părți longitudinale, situate față în față cu câte o porțiune pentru canalul de drenaj așezat lateral, pentru a forma canalul de îndepărtare a apei, în care caz fiecare porțiune pentru canalul de drenaj se situează dedesubtul proeminenței ieșite în afara traversei 70 învecinate. într-o variantă de realizare, la capătul proeminenței traversei, de-a lungul părții sale inferioare, este prevăzută o porțiune picurătoare, care este alcătuită în special dintr-o rampă picurătoare îndreptată în jos și dintr-un canal pe fața inferioară a rampei picurătoare. în traversă sunt practicate niște orificii de umplere, care sunt situate, de preferință, în perechi față în față. Traversele sunt străpunse de niște orificii de umplere. Pe partea inferioară a 75 traversei, este prevăzut cel puțin un gol așezat în special pe mijloc, care se extinde pe toată lățimea traversei și care poate să fie umplut în special cu un material sintetic. în capetele traversei este practicată cel puțin o adâncitură sau o proeminență. Traversele sunt construite în principal din beton și prezintă cel puțin un spațiu gol, care este umplut, de preferință, cu un material mai ușor în comparație cu betonul, în special cu un material plastic. în traversă 80 mai este prevăzut un canal de trecere care se extinde în direcția longitudinală a liniei. Reazemele pentru șine aflate pe traverse sunt poziționate excentric în raport cu planul longitudinal central. Pe capetele traversei, de-a lungul muchiei superioare a traversei, este practicat un canal. Canalul pentru îndepărtarea apei se termină, în special la capetele laterale ale traversei, într-un alt canal de îndepărtare a apei, situat pe direcția longitudinală 85 a liniei. într-o altă variantă de realizare, traversa are un canal pentru îndepărtarea apei, poziționat la capătul traversei, dintr-o bucată cu traversa. Canalul de îndepărtare a apei prezintă la capetele laterale ale traversei un umăr îndreptat în sus. Traversele învecinate definesc între ele un canal de îndepărtare a apei comun, situat transversal față de direcția longitudinală a liniei de cale ferată, pentru scurgerea laterală a apei. Pentru acoperirea 90 spațiului liber dintre traverse, este utilizat un element de acoperire ce prezintă în secțiune o porțiune învelitoare, în special sub forma unei ciuperci, care acoperă deasupra spațiul liber, și o porțiune din traversa învecinată cu acesta, precum și o porțiune picior, ce pătrunde în jos în spațiul liber, care poate fi continuată în spațiul liber în contact forțat sau contact liber, respectiv un element de etanșare așezat pe traversele învecinate, pe ambele părți ale 95 spațiului liber respectiv, așezat pe ambele părți ale spațiului liber în contact neforțat și/sau contact forțat. Elementul de acoperire utilizat are o porțiune a piciorului prevăzută cu elemente de ancorare, de preferință deformabile elastic, adaptabile pe toată lățimea spațiului liber, ce se extind transversal pe spațiul liber.

RO 117628 Β

100 Prin aplicarea invenției se obțin următoarele avantaje.

Pe baza măririi suprafeței de sprijin a traverselor pe patul de balast, se micșorează presiunea de suprafață pe acest balast. Pe baza creșterii greutății proprii a traversei și prin mărirea suprafețelor superioare ale lor, adică a părților frontale, vizibile, ale traverselor, crește rezistența la deplasarea transversală. Prin devierea apei de la suprafața superioară 105 pe canalele de scurgere a apei, cel puțin o mare parte din apa din stratul de la suprafață este ținută la distanță de fundația de susținere.

Prin presiunea de suprafață mai mică, prin rezistența mărită la deplasarea transversală și prin devierea apei de la suprafața superioară, crește considerabil stabilitatea pozițională a liniei. De aceasta se leagă în același timp o descongestionare a fundației; de aceea, 110 investițiile necesare în construcția la sol se vor reduce la minimum.

Prin descongestionarea balastului și deci și a fundației, și prin reducerea pătrunderii 5^ apei de la suprafața în grătarul liniei, apa de la suprafață va fi ținută, în consecință, departe _>țî de fundația de susținere care se află sub patul de balast, iar prin aceasta se va evita, țj respectiv se va putea reduce, o desfundare a fundației și, ca atare, o destabilizare a între-

115 gului sistem al șinei. Mergând mai departe, creșterea plantelor în patul de balast va fi practic în întregime împiedicată, datorită acoperirii complete sau aproape complete a patului de balast cu traversele și datorită devierii spre lateral a apei de la suprafață, astfel că nu mai sunt necesare lucrările de întreținere costisitoare, referitoare la îndepărtarea plantelor din secțiunea transversală a traverselor. în afară de aceasta, sunt îndeplinite condițiile relevante 120 pentru securitate, astfel că în spațiile din afara traverselor (umăr) va fi necesară numai o îngrijire a vegetației semnificativ simplificată. De asemenea, va fi eliminată practic în întregime murdărirea patului de balast și astfel se va putea scăpa totodată de curățarea costisitoare a patului de balast.

Mărimea spațiului gol, existent între două traverse învecinate și necesar pentru 125 montarea lor este aleasă astfel, încât să fie posibilă montarea radială a traverselor în porțiunile de drum cu curbe, respectiv fără ca traversele să se atingă în aceste zone.

Canalele de îndepărtare a apei pot în principiu să fie construite orizontal, de asemenea paralel cu axa longitudinală a traverselor; o îndepărtare a apei mai bună și mai rapidă se realizează totuși cu siguranță atunci când, în conformitate cu o alta caracteristică a pre130 zentei invenții, canalele pentru îndepărtarea apei sunt construite înclinat pe direcția longitudinală a traverselor. Atunci când înclinarea transversală a canalelor de scurgere a apei este mai mare decât supraînălțarea maximă în linia de cale ferată, în porțiunile de curbe, apa poate de la sine, în zonele de supraîncălțare, să fie cu siguranță deviată permanent în afară, spre câmp, chiar în pasajele cu două linii.

135 Este deosebit de avantajos, atunci când canalele de scurgere a apei cuprind două porțiuni înclinate, opuse, îndreptate ca direcție spre ambele capete ale traversei, pentru îndepărtarea apei în lateral, iar în această situație, înclinarea transversală a canalelor de scurgere a apei poate să fie deosebit de mare, având ca urmare faptul că este posibilă o foarte sigură îndepărtare a apei și în cazul supraînălțărilor din linie. în afară de aceasta, traversale 140 pot astfel să aibă un format simetric.

într-o altă realizare preferențială a prezentei invenții, părțile superioare ale traverselor sunt construite cel puțin parțial înclinate în jos, pe direcția longitudinală a liniei, precum și spre canalele de îndepărtare a apei. în acest fel se asigură o îndepărtare rapidă a apei și foarte completă și, în același timp, se limitează drastic sedimentarea durabilă a murdăriilor, 145 după care, cu ocazia unor căderi de ploi puternice, traversele se spală devenind curate, iar murdăriile sunt îndepărtate lateral, prin canalele de scurgere a apei.

RO 117628 Β

Pentru a se asigura că apa curge de pe partea superioară a traversei pe direcția canalului de evacuare a apei, într-o altă realizare conform cu prezenta invenție, la capătul proeminențelor în formă de guler, ale traverselor, de-a lungul părților inferioare ale acestor proeminențe, se formează o porțiune de tip duș, care poate fi definită fie de o placă cu găuri 150 îndreptată în jos, fie de o crestătură îndreptată în sus.

Traversele sunt confecționate corespunzător din beton armat; totuși, ele ar putea fi confecționate în condițiile date și dintr-un material plastic, în special un material plastic reciclabil, caz în care greutatea traverselor s-ar reduce semnificativ. în cazul traverselor confecționate din beton, traversele pot fi prevăzute cu cel puțin un spațiu gol pentru reducerea 155 greutății lor, care poate fi umplut în special cu un material plastic.

Pe traversă, sau în ea, poate fi practicat în mod corespunzător un canal colector, care se situează pe direcția longitudinală a șinei, în care se fixează o conductă de dirijare montabită și fixată cu un mijloc adecvat de fixare.

Pentru a reduce nivelul de zgomot al liniei de cale ferată din prezenta invenție, con- 160 form cu o altă realizare preferențială a invenției, suprafața superioară a traverselor poate să fie prevăzută, cel puțin în parte, cu un mijloc de refracție a sunetului, cum sunt în special structurile de refracție a sunetului, astfel că suprafața traverselor, cu excepția jgheabului, poate să fie prevăzută, de exemplu, cu o structură care formează romburi, sau la turnarea traverselor se poate adăuga un material de adaos corespunzător, de exemplu la fel ca în 165 cazul betonului rezistent la apă.

Pentru a facilita lucrările de umplere în special în zonele macazurilor, poate să fie adaptat ca în traverse să se practice deschideri de umplere care se aranjează, de preferință, în perechi, vi-a-vis în raport cu axa longitudinală a traversei, iar prin acestea pătrunde înăuntru elementul de umplere din aparatul de umplere și este adus în contact cu balastul. 170 Mai mult, poate să fie adaptat ca în traverse să se practice orificii de turnare care străpung traversele și prin care materialul de adaos turnat poate fi adus în patul de balast.

în conformitate cu un alt avantaj al prezentei invenții, canalul de scurgere a apei comunică, pentru vărsarea apei, la sfârșitul capului lateral al traversei cu un alt canal de scurgere a apei poziționat pe direcția longitudinală a liniei, care este construit, de preferință, 175 dintr-o singură bucată cu traversa la capul traversei. în felul acesta, apa care se scurge transversal, de exemplu în regiunile podurilor, poate să fie condusă suplimentar pe o anumită porțiune pe direcția longitudinală a liniei de cale ferată. Spațiul liber, prezent între următoarele canale de scurgere a apei, amplasate pe direcția longitudinală a liniei, spațiu care există între traversele învecinate, poate să fie închis prin piesa de etanșare a spațiului liber, 180 descrisă mai sus.

în conformitate cu un alt avantaj al prezentei invenții, canalul de scurgere a apei prezintă la sfârșitul capului traversei o proeminență de îndiguire, astfel că spațiul liber dintre aceste proeminente de îndiguire învecinate aflate pe traverse învecinate poate să fie, de asemenea, etanșat prin piesa de etanșare a spațiului liber deja cunoscută. în felul acesta 185 se creează un spațiu de colectare a apei între traversele învecinate, în care, în timpul ploii se adună apă și după aceea se poate evapora, respectiv din cauza trenurilor care trec peste traverse se poate ridica în vârtejuri și împărștia.

în cele ce urmează se dă un exemplu de realizare a invenției în legătură și cu fig.

1. ..38, care reprezintă: 190

- fig. 1, o vedere laterală schematică, în parte secționată, a unei părți dintr-o primă formă de realizare a unei linii de cale ferată conform invenției;

- fig. 2, o vedere de sus a liniei din fig. 1;

- fig. 3, o vedere laterală a părții longitudinale a traversei din figura 1;

- fig. 4, o secțiune printr-o traversă prezentată în fig. 1 într-o reprezentare mărită; 195

RO 117628 B

- fig. 5, o secțiune prin spațiul liber dintre două traverse învecinate cu elementul care îl acoperă;

- fig. 6...9, secțiuni asemănătoare cu cea din fig. 5 cu diferite lățimi ale spațiului liber;

- fig. 10, o vedere laterală schematică a unei părți dintr-o altă variantă de realizare 200 conform invenției a liniei de cale ferată;

- fig. 11,o vedere de sus a liniei din fig. 10;

- fig. 12, o vedere laterală a părții longitudinale a traversei din fig. 10;

- fig. 13, o vedere laterală schematică într-o altă variantă de realizare a liniei de cale ferată conform invenției;

205 - fig. 14, o vedere de sus a liniei din fig. 13;

- fig. 15, o vedere laterală, în parte secționată, a părții longitudinale a traversei din fig. 13;

- fig, 16, o vedere a unei traverse prezentate în fig. 13 într-o reprezentare mărită;

- fig. 17, o vedere laterală schematică a unei părți a unei alte variante de realizare 210 a liniei de cale ferată conform invenției;

- fig. 18, o vedere de sus a liniei din fig. 17;

- fig. 19, o vedere laterală în parte secționată a părții longitudinale a traversei din fig. 17;

- fig. 20, o vedere laterală a traversei din fig. 1 într-o reprezentare mărită;

215 - fig. 21, o vedere laterală schematică a unei părți într-o altă variantă de realizare a unei linii de cale ferată conform invenției;

- fig. 22, o vedere laterală schematică a unei părți dintr-o primă formă de realizare a unei linii de cale ferată conform invenției;

- fig. 23, o vedere de sus a liniei din fig. 22;

220 - fig. 24, o vedere laterală a părții longitudinale a traversei din fig. 22;

- fig. 25, o secțiune prin traversa prezentată în fig. 22 în reprezentare mărită;

- fig. 26, o vedere asemănătoare figurii 25 în care sunt schițate mai multe proțiuni pe direcția longitudinală a traversei pentru a explicita înclinarea suprafeței superioare a traversei și cea a canalului de scurgere a apei;

225 - fig. 27, o secțiune prin traversasimilară cu cea din fig. 25 a unei a doua forme de realizare a unei linii de cale ferate;

- fig. 28, o vedere laterală parțial secționată, similară fig. 22, a unei alte variante de realizare cu orificii suplimentare de turnare;

- fig. 29, o vedere de sus a variantei de realizare, conform fig. 2;

230 - fig. 30, o secțiune printr-o traversă cofnorm fig. 28;

- fig. 31, o vedere laterală, similară cu cea din fig. 22, a unei alte variante de realizare cu deschideri suplimentare de umplere;

- fig. 32, o vedere de sus a variantei de realizare conform fig. 31;

- fig. 33, o secțiune printr-o traversă reprezentată în fig. 31;

235 - fig. 34, o vedere laterală, similară cu cea din fig. 22, a unei alte variante de realizare;

- fig. 35 - o vedere de sus a variantei de realizare conform fig. 34;

- fig. 36, o secțiune printr-o traversă reprezentată în fig. 34;

- fig. 37 - o vedere laterală schematică a unei alte variante de realizare în care sunt 240 aranjate traverse de un prim și un al doilea tip constructiv, interschimbabile;

- fig. 38, o vedere laterală schematică a unei alte variante de realizare, în care sunt prevăzute canale separate de scurgere a apei între două traverse învecinate.

Linia de cale ferată cu pat de balast, conform invenției, într-o primă variantă de realizare, în legătura cu fig. 1 la 9, cuprinde un pat de balast 10, care este așezat pe o fundație

RO 117628Β

11, iar niște traverse 12, transversale, sunt așezate pe patul de balast 10, și niște șine 14, 245 care, cu ajutorul unor elemente de fixare (cleme de întindere) obișnuite (nereprezentate în figuri), sunt fixate de traversele 12, în acest scop, sunt prevăzute pe traversa 12 niște reazeme 16, pentru șinele 12, precum și niște dibluri 18, ale traversei 12, împreună cu niște scobituri 20, de îmbinare, pentru clemele de întindere. în cazul acestei variante de realizare, distanța dintre axele traverselor 12 este de 60 cm, ca și în cazul distanței obișnuite, actuale, 250 a unei linii de cale ferată cu traverse transversale. însă traversele 12 sunt cu mult mai late decât traversele obișnuite de până acum (maximum 30 cm), și distanța dintre traversele învecinate se situează în ordinul de mărime de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri.

Fiecare traversă 12 prezintă o parte inferioară 22, în esența plană, și o parte superioară, care prezintă o porțiune de mijloc, în esența orizontală, pe care se găsesc și niște 255 reazeme 16, ale șinelor, precum și niște suprafețe 26, 28 de acoperire, înclinate în ambele părți, și de aceea realizând o formă de acoperiș. Cele două suprafețe 26, 28, de acoperire, îndreptate spre părțile longitudinale ale traversei 12, întotdeauna ajung la o porțiune 130, cu canal, care este prevăzută, la capătul său exterior, pe toată lungimea traversei 12, cu o margine 132, îndreptată în sus, pentru a defini, fiecare, niște canale de drenaj 134. în acest 260 fel, apa de ploaie de pe traversele 12 va fi îndreptată, pe porțiunile sale acoperitoare înclinate, spre canale de drenaj 134 și, de acolo, vărsată lateral.

Pentru ca evacuarea rapidă a apei în lateral să fie sigură, canalele de drenaj 134, pentru scurgerea apei, sunt construite sub forma unui acoperiș cu două versante, având două porțiuni 136,138, înclinate, așezate opus, așa cum se poate vedea mai ales în fig. 3, 265 unde porțiunile 136, 138 se despart spre capătul traversei 12 și se unesc în mijlocul traversei 12.

Pentru a exclude o pătrundere a apei în spațiul liber 140, existent între traversele 12, este utilizat, de preferință, un element de acoperire 142, care este făcut în special din cauciuc sau dintr-un material elastic, deformabil, asemănător cauciucului. Acest element de aco- 270 perire 142, care, în totalitate, are o formă care se mulează și se întinde pe toată lungimea spațiului liber, dar ar putea, totuși, în anumite condiții, să fie constituit din mai multe elemente individuale, care etanșează, respectiv acoperă, putând să stea unul lângă altul, respectiv unul într-altul. Elementul de acoperire 142 cuprinde, în cazul acestei variante de realizare, o porțiune învelitoare 144, care, în secțiune, are aproximativ forma unei ciuperci, care se 275 așază cu ambele părți laterale ale sale pe părțile superioare ale porțiunilor 130, cu canal, aparținând traverselor 12, învecinate, precum și o porțiune picior 146, care pătrunde în jos, în spațiul liber 140. Lățimea porțiunii învelitoare 144 este astfel aleasă, încât spațiul liber 140 va fi foarte bine acoperit chiar și în cazul întâlnit în practică, cu posibile lățimi mari ale spațiului liber, așa cum este schițat în fig. 6 până la 9. Partea superioară a porțiunii 280 învelitoare 144 este boltită convex, în timp ce părțile inferioare ale porțiunii învelitoare 144, aflate de o parte și de alta a porțiunii picior 146; sunt boltite concav și pătrund în porțiunea picior 146. Porțiunea picior 146 prezintă, pe părțile laterale, adică perpendicular pe planul piciorului 146, niște elemente de ancorare 148, care sunt deformabile elastic, sunt construite dintr-o singură bucată pe picior 146, dar pot fi construite și ca elemente ce trec prin el sau 285 ca noduri individuale. Lățimea totală, măsurată pe direcția lățiimii spațiului liber, a porțiunii picior 146, împreună cu elementele de ancorare 148, nedeformate, este cel puțin egală cu lățimea maximă a spațiului liber 140, prezentată în practică, de preferință ceva mai mare decât aceasta. Grosimea porțiunii picior 146, incluzând și elementeie de ancorare 148, articulate în sus, este în cea mai mare măsură egală cu lățimea minimă a spațiului liber 140, 290 întâlnită în practică.

RO 117628 Β

Elementele de acoperire 142 sunt presate de sus în jos în spațiile libere 140, existente între traversele 12, individuale, până când porțiunea învelitoare 144 se așază pe traversele 12, învecinate, când elementele de ancorare vor fi mai mult sau mai puțin articu295 late în sus, pe lățimea spațiului liber 140, și vor asigura ancorarea elementului de acoperire 142 în fiecare spațiu liber 140. Acoperirea și ancorarea se realizează pe întreaga lungime a spațiului liber 140 și independent de lățimea existentă concret de fiecare dată, a spațiului liber 140.

Varianta de realizare conform cu fig. 10 și 12 corespunde celei conform cu fig. 1...3 300 în principal, astfel că nu este nevoie să se facă o descriere detaliată a acesteia. Spațiul liber 140, dintre traversele 12, individuale, poate să fie acoperit sau nu. Față de prima variantă, exemplul de realizare prezentat, aceasta diferă prin faptul că pe canturile longitudinale inferioare ale traverselor pe ambele părți laterale este format câte un buzunar 149, deschis spre în jos, astfel că întotdeauna cele două buzunare 140, aparținând celor două traverse 12, 305 învecinate, se situează față în față, buzunarele 140, văzute pe direcția longitudinală a traverselor 12, sunt așezate pe mijloc și se extind numai pe o porțiune de mijloc a traverselor 12. Astfel de buzunare 149, pe de o parte, micșorează greutatea traversei 12, iar pe de altă parte, folosesc ca volume tampon pentru posibila preluare de balast în timpul lucrărilor de umplere (când se vor umple în special în părți de la capetele traversei spre interior), pentru 310 ca în acest fel să ajute la evitarea unei posibile “încălecări” a traversei 12, în mijlocul liniei de cale ferată, de către materialul de balast care ar putea să se ridice prea sus.

în varianta de realizare conform cu fig. 13 și 16, este prevăzută suplimentar o scurgere a apei pe lungime, pentru îndepărtarea traversală a apei, precum și o scurgere a apei pe direcția longitudinală a liniei de cale ferată. în acest caz, se formează pe traverse, 315 în zona capetelor traversei 12, pe una din părți sau pe ambele părți, alte porțiuni cu niște umeri 152, care definesc niște canale 154, de evacuare a apei, extinse pe direcția longitudinală a liniei de cale ferată. Spațiile dintre traverse sunt acoperite, respectiv etanșate în mod corespunzător în zona acestor canale 154, longitudinale, de scurgere a apei, pentru a alcătui un canal ce trece prin ele. într-o formă alternativă de realizare, aceste etanșări sunt 320 create prin elemente de acoperire, care etanșează întregul spațiu liber ce se extinde pe direcția longitudinală a traversei 12.

O altă variantă de realizare este reprezentată în fig. 17 la 20. Aici sunt formate proeminențe de îngrădire, niște umeri 156, îndreptați în sus pe părțile frontale ale capetelor traverselor 12, în zona canalelor de scurgere a apei, și întregul domeniu al spațiului liber, 325 inclusiv umerii 156, învecinați, care îl cuprind și sunt etanșați într-un mod corespunzător, astfel că între porțiunile de acoperire a suprafețelor 26, 28 și canalele 154 se formează o vană 158, care poate să colecteze în ea apa de ploaie.

într-o altă variantă de realizare, schițată în fig. 21, fiecare două traverse 12, învecinate, construiesc un singur canal 160, caz în care spațiul liber 140, existent între două tra330 verse 12, învecinate, este etanșat cu ajutorul unui element de acoperire 162. Acest unic canal 160 poate să fie înclinat într-o direcție sau, așa cum se va descrie mai departe, poate să fie înclinat în două direcții, având forma unui acoperiș, și se pot prevedea, la nevoie, și proeminente de îngrădire, niște umeri pentru o evacuare a apei în direcție longitudinală.

în conformitate cu exemplul de realizare reprezentat în fig. 22 și 26, traversele 12 se 335 suprapun reciproc fără a veni în contact direct, lucru care se poate vedea în special în fig. 22, 23 și 25. Porțiunea acoperitoare, suprafața 26, se termină cu o proeminența 30, construită astfel, încât să iasă liber în afară, în timp ce porțiunea acoperitoare, suprafața 28, situată pe cealaltă parte longitudinală a traversei 12, se termină într-o porțiune pentru canal

RO 117628 Β

32. Pe muchia terminală inferioară, a proeminentei 30, pe întreaga lungime a traversei 12, este construită o rampă picurătoare 34, așa cum este redat în fig. 25, în timp ce terminația 340 exterioară a porțiunii pentru canal 32 prezintă, pe întreaga lungime a traversei 12, o margine 36, ridicată în sus pentru a defini un canal 33.

în poziția de montaj a traversei 12, traversele învecinate se suprapun în așa fel, încât canalul 32 al unei traverse 12, se situează dedesubtul proeminenței ieșite liber în afară, a traversei 12, vecine, fără a o atinge. în acest fel, apa de ploaie de pe traversele 12 este diri- 345 jată înspre canalele 32 respective, de către porțiunile acoperitoare, înclinate, ale traverselor 12 și, de acolo, este scoasă în părțile laterale ale liniei.

în scopul de a scoate cu precizie apa rapid în lateral, canalele 32 și respectiv porțiunile de canale 32 sunt înclinate în direcția longitudinală a traverselor 12, lucru care reiese cu claritate în special din fig. 24. în mod corespunzător și proeminențele 30, ale traverselor 350 12, sunt construite înclinat și, de aceea, urmează ca înclinarea porțiunilor acoperitoare, a suprafețelor 26, 28, ce pornesc de la un capăt 38, al traversei 12, și merg spre celălalt capăt 40, ai traversei 12, să se mărească continuu într-acolo. Această situație este schițată în fig. 26, în care sunt conturate mai multe porțiuni de-a lungul traversei 12. Semnele de referință 26a și 28a indică profilul de acoperire la capătul 38, iar semnele de referință 26d și 28d 355 indică profilul de acoperire la capătul 40. Semnele de referință 26b, 28b și 26c, 28c indică profilele de acoperire situate intermediar.

în fig. 23 și 24 mai este reprezentat un canal de trecere 42, amplasat pe partea superioară a fiecărei traverse 12, pe direcția longitudinală a traversei 12, în mijloc, și care merge în direcția șinei, canal care servește pentru preluarea unei linii directoare (nerepre- 360 zentate în figuri). în plus, în fig. 24 se poate vedea o porțiune goală 44, care este prevăzută pe mijlocul părții inferioare 22, a traversei 12, în direcția sa longitudinală și care se extinde pe toată lățimea traversei 12, aceasta împiedică o “încălecare a traversei 12 și, așa cum este reprezentat, este complet umplută cu un material sintetic elastic 46.

Varianta de realizare, conform fig. 27, corespunde cu cel conform fig. 22 și 26 în 365 esență, astfel că se renunță la o descriere detaliată a acestuia. Ceea ce este diferit este faptul că, în cazul variantei de realizare redate în fig. 27, în locul rampei picurătoare 34, pe partea inferioară a proeminenței ce iese în afară, un umăr, este prevăzută o scobitură canal 48, care asigură ca apa ce curge de pe suprafața 26 să ajungă în canalul 33, al porțiunii de canal 32, și să nu se scurgă de-a lungul peretelui lateral interior, ai traversei 12, astfel că 370 apa ajunge în patul de balast.

în continuare, în cazul variantei de realizare reprezentată în fig. 27, reazemele 16, pentru șine, nu mai sunt amplasate pe mijloc, ci mai curând opus direcției A, în care se îndreaptă linia de cale ferată, pentru a transfera înapoi distanța d. O anumită excentricitate a reazemului 16 apare la o porțiune de unire pe direcția de mers (cu două linii) și susține, 375 în această privință, calculul trecerilor dinamice de circulație, care apoi prezintă o încărcare excentrică a traversei 12.

Varianta de realizare, conform cu fig. 28 la 30, corespunde, de asemenea, în esență, cu varianta de realizare reprezentată în fig. 22 la 26, cu următoarele excepții: sunt prevăzute suplimentar niște orificii de umplere 50, prin care, în special în legătură cu un proces de 380 turnare, poate fi introdus, în patul de balast, materialul auxiliar. Orificiile de umplere 50 sunt prevăzute în special în domeniul apropiat de reazemele 16, ale șinelor. Mai departe, în fiecare traversă 12 sunt construite niște adâncituri 52, la ambele capete ale traversei 12, capete situate vis-a vis unul de altul, care sunt folositoare în special cu ocazia ridicării traverselor 12 la lucrările de umplere sau în scopuri de montaj. 385

RO 117628Β

Următoarea variantă de realizare, conform fig. 31 și 33, corespunde, de asemenea, în principal, celei reprezentate în fig. 22 la 26, cu următoarele excepții: traversele 12 prezintă suplimentar orificii de umplere 54, prin care pot să fie introduse uneltele de umplere corespunzătoare, cum este sapa de umplere, în schela balastului, pentru ca traversa 12 să 390 fie umplută pe dedesubt, în special în domeniul axelor șinelor. Orificiile de umplere 54 sunt aranjate în perechi de ambele părți ale punții rămase în mijloc. Orificiile de umplere 54 se găsesc în special în zona golurilor 44, care, în acest caz, nu sunt prevăzute cu nici un material sintetic de umplere. în plus, în cazul acestui exemplu de realizare, sunt numerotate cu semnul de referință 56 elemente de montaj, din fier, care ies în afară din capetele 395 traversei 12 și care, de exemplu, pot fi folosite pentru prinderea pereților ce protejează împotriva sunetului. în locul elementelor de montaj 56, din fier, în capetele traversei 12 ar putea fi desigur turnate învelișuri de montaj corespunzătoare sau ceva similar.

Următoarea variantă de realizare, conform cu fig. 34 și 36, corespunde, de asemenea, în principiu, cu exemplul reprezentat în fig. 22 la 26, cu următoarele excepții: traversele 400 12 prezintă întotdeauna două orificii de umplere 72, care, văzute pe direcția longitudinală a traversei 12, sunt aranjate pe mijloc și, în raport cu axa longitudinală a liniei de cale ferată, sunt față în față, în perechi. Aceste orificii de umplere 72 pot să fie construite comparativ late, astfel încât să se poată întrebuința o unealtă de umplere (sapa de umplere) mai lată și să fie simplificată umplerea. Este de remarcat faptul că orificiile de umplere 72 sunt 405 amplasate în zona golului 44, precum și în zona unde nu sunt reazeme.

Mai departe, în cazul acestei variante de realizare, partea superioară a traversei 12, precum și porțiunea de mijloc 24, se înalță, vizibil în raport cu cele din variantele de realizare prezentate mai sus, din cauza poziției reazemului 16, al șinei care rămâne aceeași. Datorită acestui lucru, reiese că pe baza înălțimii mai mari a traversei 12 se poate realiza o pantă 410 transversală mai mare, a canalului de îndepărtare a apei, astfel că scurgerea laterală a apei spre partea exterioară este posibilă prin însăși înălțimea foarte mare de deasupra liniei de cale ferată, precum și din cauza înclinării traversei 12.

în plus, în cazul acestei variante de realizare, sunt prevăzute suplimentar niște goluri 74, 76, în formă de albie, pe părțile inferioare ale traversei 12, de ambele părți ale golului 44, 415 prin care se vor crea posibilități de reglare suplimentare (de exemplu insuflarea de nisip). Traversa 12 poate să preia forțe transversale și longitudinale mai mari și, legat de aceasta, se realizează o reducere de greutate.

Traversa 12, reprezentată în fig. 34 și 36, are supliementar avantajul că se poate stivui, când traversele 12 individuale se așază una peste alta, pe baza formei lor, cu această 420 ocazie realizându-se și o siguranță la transportul lor.

în varianta de realizare, conform cu fig. 37, sunt reprezentate două tipuri de traverse 62, 64. Traversele 62 prezintă, pe ambele părți laterale, niște proeminente 66, ieșite în afară, iar traversele 64 prezintă, pe ambele părți laterale, porțiuni de canal de drenaj 68, astfel că traversele 62 și 64 sunt aranjate una după alta, și porșiunile de canal de drenaj 68 se așază 425 de fiecare dată dedesubtul proeminențelor 66.

în varianta de realizare, conform cu fig. 38, traversele 62, care au pe amblele părți laterale proeminențele 66, ieșite în afară, sunt aranjate una lângă alta, dar cu lăsarea unui spațiu liber. între traversele 66, învecinate, este așezat de fiecare dată un canal de drenaj 70, care constituie un canal de evacuare a apei, pentru că canalul de drenaj 70 se plasează 430 dedesubtul ambelor proeminențe 66, situate față în față și aparținând celor două traverse 62, învecinate. în această variantă de realizare, orificiile de umplere suplimentare sunt de prisos, pentru ca atunci când se îndepărtează canalele de drenaj 70, uneltele de umplere

Claims

RO 117628 Β pot fi introduse în balast prin spațiul liber, prevăzut între traversele 12, învecinate. Canalele de drenaj 70 pot, în principiu, să fie construite mai lungi decât traversele 12 și, în acest fel, pot să iasă în afara lungimii traverselor 12, în acest fel, înderpărtarea apei putând fi făcută 435 pe distanță mai mare. Tot în cazul acestui exemplu de realizare, canalele de drenaj 70 pot fi prevăzute cu o pantă longitudinală. Se înțelege că pe baza diferitelor variante de realizare descrise mai sus și a caracteristicilor evidențiate, se pot realiza, în esență, combinațiile dorite, pe una și aceeași traversă. 440 Prin aplicarea în practică a prezentei invenții se realizează diferite avantaje. Așa cum s-a arătat mai sus, prin îndepărtarea în lateral a apei de la suprafața supe- >' rioară, se realizează o înmuiere scăzută a fundației, o reducere drastică a murdăriei supra- feței superioare, astfel că lucrările de curățare corespunzătoare, până în prezent necesare, ) v pot fi eliminate și, de asemenea, se realizează o împiedicare a creșterii plantelor, astfel că 445 c1 adăugarea de mijloace de nimicire a plantelor dăunătoare mediului înconjurător sau o înde‘q părtare mecanică a acestor plante devine de prisos, de unde rezultă în ansamblu și o mai ,r·1 mare stabilitate pozițională a liniei de cale ferată. Datorită unei suprafețe de sprijin substanțial mărită a traverselor 12, pe balast, în ' comparație cu liniile de cale ferată cu traverse transversale cunoscute, se obține o presiune 450 superficială substanțial micșorată (cu aproximație o înjumătățire) între părțile inferioare ale traverselor și balast, de unde rezultă o durată de menținere a liniei de cale ferată mai lungă, o mai mică solicitare a balastului, precum și întreținerea elasticității în patul de balast. Datorită greutății mai mari și a suprafețelor mai mari ale capetelor traverselor 12, se obține în plus o rezistență la deplasarea transversală a traverselor semnificativ mai mare și, 455 de aici, o preluare mai bună a tensiunilor în linia de cale ferată. Rezistența la deplasare transversală mai poate fi mărită în plus prin porțiunile cu goluri 44 de pe părțile inferioare ale traverselor 12, precum și prin alte orificii care ajung în părțile inferioare ale traverselor 12. Revendicări 460

1. Linie de cale ferată cu pat de balast, ce cuprinde niște șine montate pe o pereche de puncte de suport pe niște traverse așezate pe un pat de balast și care sunt separate între ele de o primă distanță, pentru a putea defini o a doua distanță între punctele de suport ale traverselor ce sunt așezate în direcția longitudinală a șinelor, foarte apropiate una de alta, 465 dar fără a fi în contact reciproc, lăsând astfel să se formeze un spațiu liber și, la fiecare traversă, fiind prevăzut cel puțiun un canal de îndepărtare a apei, care se extinde transversal față de direcția longitudinală a șinelor, pentru scurgerea laterală a apei, caracterizată prin aceea că are în compunere o suprafață (26 și 28) a traverselor (12, 62, 64) orientată spre șine, ce este înclinată începând de la perechea de puncte (d) de pe traverse (12, 62, 64), 470 care susțin șinele (14), spre cel puțin un canal de drenaj (33, 68, 70,134,160) ce se extinde transversal.

2. Linie de cale ferată, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că respectiv canalele de drenaj (134) sunt parte integrantă a traversei (12, 22) și din aceeași bucată cu ea. ₄₇₅

3. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1-2, caracterizată prin aceea că respectiv canalele de drenaj (134) sunt construite înclinat în direcția longitudinală a traverselor (12), ce sunt construite cu două porțiuni (136, 138) înclinate, așezate în oglindă, în formă de șa.

RO 117628Β

480

4, Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+3, caracterizată prin aceea că părțile superioare ale traverselor (12) sunt realizate cel puțin în parte înclinate în direcția longitudinală a liniei.

5. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+4, caracterizată prin aceea că este prevăzută cu un element de acoperire (162) a unui spațiu liber care acoperă, respectiv

485 etanșează de sus spațiul liber (140).

6. Linie de cale ferată, conform revendicării 5, caracterizată prin aceea că elementul de acoperire a spațiului liber (140) este lipit în spațiul liber sau în zona spațiului liber.

7. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+6, caracterizată prin aceea că fiecare traversă (12) este prevăzută întotdeauna de-a lungul ambelor sale părți longitudinale, 490 situate față în față cu un canal de îndepărtare a apei (134) ce se extinde transversal față de direcția longitudinală a liniei.

,

8. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+8, caracterizată prin aceea că, într₎₍j o variantă de realizare, la două traverse (12, 62, 64) învecinate este prevăzut un canal (33,

68, 70) comun, de îndepărtare a apei.

495

9. Linie de cale ferată, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că traversele (12, 62, 64) învecinate se suprapun, fără a fi în contact, în direcția longitudinală ' a liniei și că acest canal (33, 68) de îndepărtare a apei este construit în zona de suprapunere, de preferință dintr-o bucată, pe una din cele două traverse (12, 62, 64) învecinate.

10. Linie de cale ferată, conform revendicării 9, caracterizată prin aceea că fiecare

500 traversă (12) prezintă, de-a lungul uneia din părțile sale longitudinale, o proeminență (30) care iese în afară și, de-a lungul părții sale longitudinale situate opus unei porțiuni pentru canal (32), prevăzută lateral, care formează canalul (33) de îndepărtare a apei, astfel că porțiunea pentru canal (32) se plasează dedesubtul proeminenței (30) traversei învecinate.

11. Linie de cale ferată, conform revendicării 9, caracterizată prin aceea că aceasta

505 cuprinde niște traverse (62) de un prim tip și traverse (64) de un al doilea tip, ce sunt așezate alternativ, astfel că fiecare traversă (62) din primul tip este prevăzută întotdeauna de-a lungul ambelor sale părți longitudinale, situate față în față cu o proeminență (66) a sa, care iese în afară, astfel încât fiecare traversă (64) din al doilea tip este prevăzută întotdeauna de-a lungul ambelor sale părți longitudinale, situate față în față cu câte o porțiune pentru canalul

510 de drenaj (68), așezat lateral pentru a forma canalul de îndepărtare a apei, caz în care fiecare porțiune pentru canalul de drenaj (68) se situează dedesubtul proeminenței (66) ieșite în afara traversei învecinate.

12. Linie de cale ferată, conform revendicării 10 sau 11 caracterizată prin aceea că, într-o variantă de realizare, la capătul proeminenței (30) traversei (12) de-a lungul părții sale 515 inferioare, este prevăzută o porțiune picurătoare, care este alcătuită în special dintr-o rampă picurătoare (34) îndreptată în jos și dintr-un canal (48) pe fața inferioară a rampei picurătoare (34).

13. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+12, caracterizată prin aceea că, în traversa (12), sunt practicate niște orificii de umplere (54), care sunt situate, de preferință, 520 în perechi față în față.

14. Linie de cale ferată, conform revendicării 13, caracterizată prin aceea că traversele (12) sunt străpunse de niște orificii de umplere (50).

15. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+4, caracterizată prin aceea că, pe partea inferioară a traversei (12), este prevăzut cel puțin un gol (44, 74, 76) așezat în

525 special pe mijloc, care se extinde pe toată lățimea traversei și care poate să fie umplut în special cu un material sintetic (46).

RO 117628 Β

16. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+15 caracterizată prin aceeea că, în capetele (38, 40) traversei (12) este practicată cel puțin o adâncitură (52) sau o proeminență (56).

17. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+16 caracterizată prin aceea că 530 traversele (12) sunt construite în principal din beton și prezintă cel puțin un spațiu gol (44, 74, 76) care este umplut, de preferință, cu un material mai ușor în comparație cu betonul, în special cu un material plastic.

18. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+17, caracterizată prin aceea că în traversa (12) mai este prevăzut un canal de trecere (42) care se extinde în direcția 535 longitudinală a liniei.

19. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+18, caracterizată prin aceea că reazemele (16) pentru șine aflate pe traverse (12) sunt poziționate excentric în raport cu planul longitudinal central.

20. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+19, caracterizată prin aceea că, 540 pe capetele (38, 40) traversei (12), este practicat un canal (58) de-a lungul muchiei superioare a traversei.

21. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+20, caracterizată prin aceea că, respectiv, canalul (134) pentru îndepărtarea apei se termină, în special la capetele laterale ale traversei (12), într-un alt canal (154) de îndepărtare a apei, situat pe direcția longitudinală 545 a liniei.

22. Linie de cale ferată, conform revendicării 21, caracterizată prin aceea că, într-o altă variantă de realizare, traversa (12) are un canal (154) pentru îndepărtarea apei, poziționat la capătul traversei (12) realizate dintr-o bucată cu traversa (12).

23. Linie de cale ferată, conform revendicării 22, caracterizată prin aceea că, 550 respectiv, canalul (154) de îndepărtare a apei prezintă, la capetele laterale ale traversei (12), un umăr (156) îndreptat în sus.

24. Linie de cale ferată, conform revendicărilor 1+23, caracterizată prin aceea că traversele (12) învecinate definesc între ele un canal (160) de îndepărtare a apei comun, situat transversal față de direcția longitudinală a liniei de cale ferată, pentru scrugerea 555 laterală a apei.

25. Linie de cale ferată, conform revendicării 5, la care, pentru acoperirea spațiului liber dintre traverse (12), este utilizat un element de acoperire (142), ce prezintă, în secțiune, o porțiune învelitoare (144), în special sub forma unei ciuperci, care acoperă deasupra spațiul liber (140), și o porțiune din traversa (12) învecinată cu acesta, precum și 560 o porțiune picior (146) ce pătrunde în jos în spațiul liber (140), care poate fi continuată în spațiul liber (140) în contact forțat sau contact liber, respectiv un element de etanșare (162) așezat pe traversele învecinate pe ambele părți ale spațiului liber (140) respectiv așezat pe ambele părți ale spațiului liber (140), în contact neforțat și/sau contact forțat.

26. Linie de cale ferată, conform revendicării 25, care utilizează elementul de 565 acoperire (142) a cărui porțiune a piciorului (146) este prevăzută cu elemente de ancorare (148), de preferință deformabile elastic, adaptabile pe toată lățimea spațiului liber, ce se extind transversal pe spațiul liber (140).

Președintele comisiei de examinare: ing. Eane Adrian

Examinator: ing. Niculescu Adrian