RO114190B1 - Arma de foc - Google Patents

Description

Invenția se referă la o armă de foc cu ciclu automat, alcătuită în general dintr-un pat, o armă montată pe acest pat și cel puțin un percutor de chiulasă montat, astfel încât să se poată deplasa în raport cu patul, arma și percutorul de chiulasă sunt separabile pentru a permite evacuarea tubului și încărcarea muniției.

Se cunosc arme de foc de acest tip, la care arma este fixă în raport cu patul sau are posibilități limitate de deplasare între o poziție de repaus și o poziție retrasă. Dezavantajul acestor arme constă în faptul că au o lungime relativ mare, determinată de cerințele funcționale de ordin balistic, de lungimea piesei sau ale elementului de închidere a camerei situate în spatele armei și care este adesea impusă de geometria acestui element și de funcțiunile pe care le îndeplinește, precum și de lungimea cursei de înapoiere a elementelor mobile. Cursa de înapoiere depinde de lungimea cartușelor ce urmează a fi folosite, cu precizarea că și lungimea minimă a rampei de alimentare este astfel determinată, încât să permită cartușului să se ridice treptat de la nivelul încărcătorului până la nivelul camerei, cu luarea în considerare a deplasării relative a percutorului de chiulasă/culisei în ansamblul său, ținând seamă de faptul că această deplasare reprezintă cursa de declanșare la armele de foc cu acționare pe gaz și prevăzute cu un percutor de chiulasă rotativ.

Mai sunt cunoscute unele modele de arme de foc, la care țeava armei se poate deplasa înainte, plecând din poziția de repaus, dar la aceste arme de foc deplasarea înainte a țevii se efecuează simultan cu descărcarea glonțului, ceea ce are drept urmare amplificarea mișcării ce se transmite patului și deci accentuarea senzației de disconfort a trăgătorului, prin forța de recul receptată de acesta.

Arma de foc, conform invenției, rezolvă problema reducerii sensibile a lungimii armei, prin aceea că, țeava armei este mobilă în raport cu patul, putându-se deplasa atât înainte, cât și înapoi față de poziția de repaus, pentru realizarea acestui obiectiv, țeava și percutorul de chiulasă sunt montate, astfel încât țeava să poată efectua împreună cu percutorul de chiulasă o mișcare de recul, pornind din poziția de repaus și să poată continua să se deplaseze, atunci când revine avansând, înainte de poziția de repaus pentru a reveni apoi în poziția de repaus, iar mișcarea de înaintare a țevii, înainte de a ajunge în poziția de repaus, are loc cel puțin parțial după separarea armei de percutorul de chiulasă.

Intr-o altă variantă de realizare a prezentei invenții, arma de foc este prevăzută cu două arcuri și anume: un arc de recul pentru a împinge înainte ansamblul format din țeavă și percutorul de chiulasă după ce reculul a avut loc, și un arc de avans pentru a împinge țeava aflată în poziția sa extremă și a o readuce în poziție sa de repaus. De regulă, arma de foc este echipată cu o culisă mobilă în raport cu patul și care face parte integrantă din ansamblul menționat mai sus, ansamblu care este format din percutorul de chiulasă și din țeavă care poate fi împins înapoi; în acest sens, arcul este montat între pat și culisă și este comprimat în timpul reculului, în timp ce arcul de avans este montat între pat și armă și este comprimat în timp ce arma avansează înainte de a atinge poziția de repaus.

Arma de foc, conform invenției, prezintă următoarele avantaje:

- este mai scurtă și mai ușor de manevrat;

- forța de recul este mult diminuată;

- greutate redusă.

Se prezintă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției în legătură și cu fig.1 + 7, care reprezintă:

- fig.1, vedere laterală, parțial secționată a unei arme de foc, realizată conform invenției în stare de repaus;

- fig.2, vedere laterală, parțial secționată, similară cu cea din fig.1, cu elementele mobile ale armei de foc în poziție de recul;

RO 114190 Bl

- fig.3, vedere laterală, parțial secționată, similară cu cele din fig. 1 și 2, la care elementele mobile ale armei de foc se găsesc într-o a treia poziție, după efectuarea tragerii;

- fig.4, vedere laterală, parțial secționată, în care ansamblul țeavă, percutor și culisă sunt în poziția de repaus;

- fig.5, vedere parțială a modului de eliberare și ejectare a tubului cartuș;

-fig.6, vedere parțială, a unei faze intermediare de avansare a muniției proaspete;

-fig.7, vedere parțială, a unei faze intermediare de introducere a cartușului pe țeavă.

Arma de foc, conform invenției și reprezentată în desene, este o armă automată, alcătuită, în principal, pe de o parte dintr-un pat 1 și dintr-o țeavă 2, dintr-un percutor de chiulasă 3 și o culisă 4. Elementele de mai sus, componente, sunt în așa fel montate pe patul 1, încât să prezinte mobilitate în direcția longitudinală a armei de foc.

Ansamblul format din țeava 2, percutorul de chiulasă 3 și culisa 4, poate efectua o scurtă cursă de recul, pornind din poziția de repaus și comprimând, pe parcursul cursei, un arc de recul 5.

Arcul de recul 5 este situat între o bordură G a culisei 4 și o bordură 7 practicată în patul 1.

Percutorul de chiulasă 3 poate fi de un tip în sine cunoscut, de exemplu alcătuit dintr-un percutor de chiulasă rotativ și care poate fi pus sub presiunea camerei din culisa 4 pe care o obturează. Acest percutor de chiulasă 3 se poate separa de țeava 2 printr-o deplasare continuă.

După separarea de percutorul de chiulasă 3, țeava 2 poate executa o mișcare înainte, plecând din poziția de repaus menționată mai sus, ceea ce are drept urmare comprimarea unui arc de avans 9 ce înconjoară pe o anumită porțiune țeava 2 și care este montat între o piesă 10 aparținând patului 1 și o bordură 11 practicată la capătul posterior al țevii 2.

Concomitent cu această cursă menționată mai sus, poate avea loc și ciclul automat ce include o posibilă extragere/ejectare a tubului de cartuș precum și alimentarea cu o muniție proaspătă sau cartuș A.

Dispozitivul de alimentare cu muniție proaspătă este în sine cunoscut și deci nu este necesar a se descrie. Deosebirea față de tipurile cunoscute de arme de foc constă în faptul că un dispozitiv de alimentare format dintr-un suport B și un ghidaj C, trebuie să asigure expulzarea cartușului din încărcătorul 12, deplasarea sa ascendentă până la nivelul camerei și introducerea sa într-o cameră B în prealabil golită în așa fel încât, aceste faze să fie efectuate simultan cu deplasarea țevii 2 și nu simultan cu deplasarea culisei 4.

Pentru golirea camerei și ejectarea tubului de cartuș, se poate folosi un extractor uzual și un ejector uzual, ambele în sine cunoscute și nedetaliate.

Operația de alimentare care, la tipurile uzuale de arme de foc, presupune o masă relativ importantă pentru obținerea energiei cinetice necesare unei funcționări corecte, nu mai trebuie asigurată de culisă, ceea ce permite o alcătuire în care este diminuată masa acestui element. Spre deosebire de armele cunoscute și expuse mai sus, culisa își păstrează celelalte funcții uzuale ce îi revin, cum ar fi de exemplu: la percutoarele de chiulasă de tip rotativ, controlul asupra rotației percutorului de chiulasă cu ajutorul unei rampe corespunzător concepute și care intervine în momentul în care percutorul de chiulasă se îndepărtează de culisă, precum și funcția de element de rezemare ca parte integrantă a lanțului percutant.

Acest lanț percutant poate fi de tipul uzual, în sine cunoscut de orice specialist în domeniu și nedetaliat în descriere.

In poziția de repaus, adică înainte de descărcarea armei de foc, elementele mobile ce cuprind țeava 2, percutorul de

RO 114190 Bl chiulasă 3 și culisa 4 ocupă pozițiile din fig. 1 și alcătuiesc laolaltă un singur ansamblu.

In această poziție, arcul de recul 5 și arcul de avans 9 sunt comprimate, cu precizarea că arcul de recul 5 este supus unei compresiuni sensibil mai mari decât arcul de avans 9. In acest scop, culisa 4 este împinsă înainte până la contactul cu opritorul 13 executat ca o parte integrantă a patului 1. Culisa 4, percutorul de chiulasă 3 și arma 2 sunt alăturate și alcătuiesc din punct de vedere funcțional un singur ansamblu format din elementele 2, 3, 4 care pot executa o mișcare de recul, plecând din poziția de repaus amintită mai sus.

In camera B din țeava 2, se află un cartuș a, iar după declanșarea acestui cartuș, mișcarea generată de accelerarea glonțului și de presiunea gazelor de ardere conduce la reculul ansamblului format din elementele 2, 3, 4 menționate mai sus. Datorită acestui recul, arcul de recul 5 este comprimat, iar culisa 4 este oprită în mișcarea sa de un opritor 14 realizat de o piesă ce face parte din patul 1, așa cum se poate vedea și din fig.2. Energia cinetică dezvoltată de acest ansamblu mobil, format din elementele 2, 3, 4, este acumulată de arcul de recul 5. Această din urmă cantitate de energie, din care se scade un posibil transfer de energie a arcului de avans 9, împinge înainte întregul ansamblu format din elementele 2, 3, 4.

Surplusul de energie transmisă ansamblului mobil, alcătuit din țeava 2, percutorul de chiulasă 3 și culisa 4, la care se adaugă o potențială diferență de energie acumulată, sunt absorbite în parte de opritorul 14 și de trăgător sau de suportul pe care este fixată arma.

Dacă este necesar, opritorul din spate 14 poate fi executat și sub forma unui dispozitiv de amortizare, având rolul de a îmbunătăți reproductivitatea cinematicii respectivei armei de foc, de a crea condiții îmbunătățite de confort pentru trăgător sau de a limita solicitările transmise infrastructurii.

Pe parcursul mișcării sale înainte, culisa 4 se oprește în dreptul opritorului

13. Dacă se consideră necesar și acest opritor poate fi alcătuit sub forma unui dispozitiv de amortizare.

Datorită inerției, țeava 2 și percutorul de chiulasă 3, care încă alcătuiesc un tot, își continuă mișcarea înainte - ceea ce conduce la separarea percutorului de chiulasă 3 de culisa 4 și face posibil ca aceasta din urmă să deblocheze camera, permițând de exemplu acesteia din urmă să controleze rotația percutorului de chiulasă, care operație se efectuează de o manieră în sine cunoscută.

După ce percutorul de chiulasă 3 s-a oprit, țeava 2 își continuă mișcarea înainte datorită inerției, dar cu o viteză ceva mai redusă, ca urmare a faptului că o parte din energie a fost consumată pentru deblocarea camerei și eventual extragerea tubului de cartuș. In timp ce efectuează acestă deplasare, țeava 2 comprimă arcul de avans 9 până în dreptul opritorului 15 format din fața posterioară a piesei 10 aparținând patului 1. In fig.3, arma este reprezentată în momentul în care țeava 2 este blocată în dreptul opritorului frontal 15, iar arcul de avans 9 este complet comprimat. Opritorul frontal 15 poate fi și el sub forma unui dispozitiv de amortizare, ori de câte ori se consideră necesară o asemenea rezolvare.

Pe parcurusul efectuării acestei deplasări, se realizează parțial operația de alimentare. Faza de ejectare este și ea controlată prin mijloace simple, de exemplu folosind un ejector de tip uzual cu un arc montat în percutorul de chiulasă 3. După deblocarea camerei, energia cinetică a țevii 2 este parțial transformată și se regăsește în creșterea energiei potențiale a arcului de avans 9. O altă parte din energie se consumă în faza de alimentare parțială. Surplusul de energie se regăsește în energia absorbită de opritorul 15 ce poate fi prevăzut, așa cum am arătat mai sus, cu un dispozitiv de amortizare și în energia

RO 114190 Bl transmisă patului 1 și trăgătorului sau infrastructurii pe care este montată arma de foc.

Sistemul poate fi optimizat, în special prin diminuarea masei totale a armei de foc, îmbunătățirea condițiilor de confort asigurate trăgătorului și creșterea siguranței în exploatare a întregului mecanism în corelare în condițiile ambienale.

De menționat că energia potențială înmagazinată în arcul de avans 9 se dovedește a fi, chiar și în condiții defavorabile de exploatare, suficientă pentru a asigura încheierea ciclului. Pentru încheierea ciclului după efectuarea cursei înainte, țeava 2 revine în poziția de repaus ca urmare a acțiunii exercitate de arcul de avans 9.

In timpul reculului, țeava 2 oprește alimentarea, vine în contact cu percutorul de chiulasă si îl împinge înapoi în culisă, așa fel încât să rămână blocat în raport cu arma. Țeava 2 se oprește în dreptul culisei 4 ce constituie un opritor pentru armă și care rămâne permanent în contact cu opritorul 13. Acea parte a culisei 4 ce formează opritorul țevii 2 poate fi alcătuit sub forma unui dispozitiv de amortizare.

Arma de foc, adusă din nou în poziția de repaus, este pregătită pentru un nou ciclu.

Energia necesară pentru percutare și care, de regulă, este înmagazinată în reculul culiselor tradiționale, poate fi acum - prin adoptarea acestei alcătuiri - înmagazinată în timpul mișcării de recul al ansamblului mobil format din țeava 2, percutorul de chiulasă 3, culisa 4 sau pe parcurul deplasării înainte a țevii 2 etc.

Ciclul descris mai sus este ilustrativ pentru simplificarea adusă, având în vedere faptul că energia nu mai trebuie transmisă culiselor, așa cum este cazul la armele de foc de tip uzuale (cu funcționare pe gaz sau altele), ceea ce înseamnă costuri diminuate și o greutate mai redusă.

Deosebit de cele de mai sus, trebuie avut în vedere faptul că, în momentul descărcării armei de foc, ansamblul mobil alcătuit din țeava 2, percutorul de chiulasă 3, și culisa 4 este montat pe un suport elastic, așa fel, încât implicit, se reduce și șocul transmis trăgătorului în momentul descărcării.

In afară de aceasta, trebuie avut în vedere faptul că reculul ansamblului menționat mai sus este independent de cursa necesară alimentării și poate fi redus la minimul permis de alcătuirea optimizată în ce privește sistemul cinematic și solicitările rezultate; aceasta conduce la un recul sensibil mai redus al părților mobile prin comparație cu tipurile convenționale de arme de foc la care reculul depinde de lungimea muniției cu care acestea sunt alimentate.

In consecință, avantajul major al invenției constă în diminuarea sensibilă a lungimii totale a armei de foc aflate în poziție de repaus.

Este drept că, lungimea apreciabilă a cursei, înainte efectuată de țeava 2, conduce la o creștere temporară a lungimii totale a armei de foc, dar acest lucru intervine numai în momentul descărcării și nu atunci când arma de foc este în stare de repaus. Având însă în vedere faptul că descărcarea are loc, în mod necesar, într-un spațiu deschis, această alungire temporară nu constituie o piedică în mânuirea armei de foc.

Deosebit de cele de mai sus, invenția mai are în vedere o posibilă reducere a costurilor de fabricație a unei arme de foc, precum și o posibilă diminuare a masei acesteia.

Modul de funcționare a mecanismelor de avans și recul, potrivit prezentei invenții, nu conduce la o creștere a impulsului de recul transmis trăgătorului sau infrastructurii. Dimpotrivă, solicitările ce iau naștere în momentul descărcării armei de foc și sunt transmise trăgătorului sau suportului pe care este montată arma, sunt sensibil mai reduse comparativ cu cele ale armelor de foc la care arma este fixă.

Este lesne de înțeles, că exemRO 114190 Bl plului prezentat mai sus i se pot aduce diverse modificări, fără ca prin aceasta să se depășească limitele obiectivului pe care și la fixat invenția.

Claims (3)

1. Armă de foc, cu ciclu automat, constituită dintr-un pat, o țeavă montată mobil pe acest pat și cel puțin un per- io cutor de chiulasă, montat cu mobilitate față de o culisă, percutor de chiulasă care poate fi separat de țeavă astfel, încât să facă posibilă alimentarea cu muniție, caracterizat prin aceea că, 15 țeava (2), percutorul de chiulasă (3) și culisa (4) sunt montate astfel încât țeava (2) să poată recula dintr-o poziție de repaus împreună cu percutorul de chiulasă (3) și culisa (4) împotrivindu-se ac- 20 țiunii unui arc de recul (5), țeava (2), atunci când revine în față, poate să avanseze înaintea poziției de repaus și apoi să revină în poziția sa de repaus, avansarea țevii (2) dincolo de poziția de 25 repaus având loc cel puțin parțial după separarea țevii [2] și a percutorului de chiulasă (3), un arc de avans (9] preco- mprimat montat între țeava (2) și patul (1 ) pentru a împinge țeava (2) din poziția sa cea mai înaintată în poziția sa de repaus, culisa (4] fiind montată mobil în patul (1), iar arcul de recul (5) fiind montat între capătul culisei (4) și patul (1).

2. Armă de foc, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, arcurile (5 și 9) sunt precomprimate atunci când arma de foc este în poziția de repaus, precomprimarea la care este supus arcul de recul (5) fiind semnificativ mai mare decât cea a arcului de avans [9],

3. Armă de foc, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, țeava (2) poate fi separată de percutorul de chiulasă (3) și că patul (1) are un prim opritor (14) care limitează reculul ansamblului format din țeava (2), percutorul de chiulasă (3) și culisa (4), un al doilea opritor (13) care oprește culisa (4) în deplasarea sa înainte și care determină poziția sa de repaus și un al treilea opritor (15) având posibilitatea de a determina poziția cea mai avansată a țevii (2) cu ajutorul arcului de avans (9).