RO122670B1 - Procedeu de recuperare a aluminiului din zgurile de la topitorii - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu de recuperare a aluminiului din fracţiunea fină, rezultată din concasarea şi separarea pe sită a scoarţelor, zgurilor şi cenuşilor rezultate din cuptoarele de topire a deşeurilor de aluminiu. Procedeul conform invenţiei constă în aceea că, iniţial, se spală materia primă, pentru îndepărtarea sărurilor solubile de sodiu şi potasiu, după care din faza solidă se solubilizează aluminiul, prin tratare cu soluţie de acid sulfuric, de concentraţie 20...75%, la temperaturi de 80...150°C, în sistem deschis sau închis, până la un pH final de 1,5...4, timp de 2...5 h, urmată de separarea fazelor prin filtrare, spălarea fazei solide cu apă la temperatură de 70...80°C şi, din faza lichidă, care conţine sulfaţi de aluminiu şi de fier, se separă sulfatul de aluminiu, prin evaporare/cristalizare în 2 trepte, la temperaturi de 90...100°C/40...50°C, în prima treaptă, şi 40...45°C/20°C, în a doua treaptă.

Description

Invenția se referă la un procedeu de recuperare a aluminiului din fracțiunea fină rezultată din concasarea și separarea pe sită a scoarțelor, zgurilor și cenușilor care se formează la topirea în cuptoare a deșeurilor de aluminiu secundar în topitoriile de mică și medie capacitate, cu dublul scop:

- al readucerii Al în circuitul economic sub formă de coagulanți pentru purificarea apelor și

- al depoluării mediului, având ca efect creșterea calității vieții pe platformele topitoriilor de mică și medie capacitate.

A găsi metode de valorificare a diverselor metale din deșeuri industriale este o sarcină foarte dificilă pentru cercetătorii din lumea întreagă, de când bilioane de tone din aceste deșeuri solide s-au descărcat, cauzând poluarea mediului înconjurător, industria aluminiului nefiind o excepție în acest sens.

Numeroase studii au fost dedicate obținerii alaunilor de sulfat de aluminiu și sulfat de aluminiu și amoniu din subproduși de oxid de aluminiu.

în Extracting Aliminium from Dross Tailings, A. M. Amer, JOM, nov. 2002, se menționează tratarea deșeurilor de Al cu apă la temperaturi înalte când contaminanții ca nitriții de Al și carburile de Al au fost descompuși la trihidrat de oxid de Al, amoniu și metan. Alte metode sunt cele în care deșeurile de aluminiu reacționează direct cu acidul sulfuric diluat, fără pretratarea impurităților, în special metalele grele, fierul și sulfatul de amoniu. în lucrarea menționată, reducerea impurităților se bazează pe spălarea deșeurilor de aluminiu cu soluție de acid sulfuric diluat când impuritățile majore (de exemplu AIN, AI₄C₃, CuO, Fe₂O₃, MnO etc.) sunt transformate în sulfații metalici solubili.

în ceea ce privește fabricarea sulfatului de aluminiu, sunt cunoscute diverse procedee, pornind de la diverse materii prime: alumină, obținută prin procedeul Bayer, argile cu conținut ridicat de AI₂O₃, hidroxid de aluminiu etc.

Valorificarea aluminiului din deșeuri de hidroxid de aluminiu se realizează, conform brevetului RU 2214365, prin tratarea suspensiei de hidroxid de aluminiu cu acid sulfuric, la un raport molar AI₂O₃:SO₃ de 1:2...2,6, în două trepte, folosind pentru prepararea suspensiei apă preîncălzită la 7O...8O°C.

Un alt procedeu, conform brevetului RU 2193011, se referă la obținerea sulfatului de aluminiu lichid, pornind de la pulpă de hidroxid de aluminiu cu densitatea de 1,3 g/cm³ și acid sulfuric utilizat în raport substoichiometric (95%), materii prime introduse concomitent într-un reactor cilindric cu amestecare continuă, la temperaturi de 90... 110°C, cu diluarea ulterioară cu apă a topiturii rezultate în urma reacției și obținerea sulfatului de aluminiu sub formă de cristale.

O metodă de recuperare a componentelor levigabile din deșeurile de aluminiu, care cuprinde mărunțirea acestora și extragerea părții solubile prin leșiereîn apă, este prezentată în brevetul US 5102453. Leșia astfel obținută este procesată prin cristalizare, în vederea obținerii fluxului de materiale conținute, iar faza solidă se prelucrează în cuptor pentru punerea în libertate a aluminiului metalic. în mod special, invenția se referă la un procedeu de reciclare a materialelor refolosibile din deșeuri secundare și terțiare cu un conținut ridicat de sodiu, potasiu și magneziu, în care clorură de magneziu rezultată în proces se refolosește la controlul pH-ului în sistem, astfel încât acesta să nu depășească valoarea impusă.

Brevetul US 6238633 revendică un procedeu de recuperare a aluminiului din zguri de aluminiu la obținerea aluminatului de calciu.

Brevetul RU 2220098 revendică separarea componentelor solubile din zgurile de aluminiu prin contactarea acestora cu apă, recuperarea aluminiului din zguri sub formă de sulfat de Al prin reacție cu acid sulfuric de concentrație 70...75%, la pH 4...5, la un raport volumetric zgură: apă de 2,5:1...1,5:1.

RO 122670 Β1

Dezavantajul acestor metode este acela că gazele amoniacale degajate nu pot fi 1 utilizate sau impuritățile metalice nu pot fi valorificate, sau pornesc de la materii prime scumpe. 3

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în recuperarea sărurilor solubile și în valorificarea integrală a aluminiului și a celorlalte metale care-l însoțesc în zgurile de la 5 topitorii, prin aplicarea unui procedeu combinat, care constă în spălarea cu apă a sărurilor solubile NaCI și KCI, cu recuperarea acestora sub formă de cristale, solubilizarea în acid 7 sulfuric a aluminiului din zgurile spălate, separarea fazelor prin filtrare, recuperarea aluminiului din soluțiile de la solubilizare sub formă de sulfat de aluminiu prin evaporare- 9 cristalizare, neutralizarea acidității libere a cristalelor și solidificarea/stabilizarea reziduurilor tehnologice în matrice silicioase. 11

Procedeul conform invenției înlătură dezavantajele menționate, prin aceea că, în vederea recuperării sărurilor solubile de NaCI și KCI, amestecul de zguri perfect omogenizate 13 se spală într-un sistem de spălare în mai multe trepte, cu repulpare, spălare cu măcinare în ultima treaptă, la o temperatură de 2O...3O°C, în contracurent, cu recircularea apelor din 15 prima treaptă de spălare la o nouă spălare a unei zguri proaspete într-un raportîn greutate S:L de 1:1, sub agitare timp de 30...60 min/treaptă de spălare. 17

Valorificarea integrală a aluminiului și a celorlalte metale care-l însoțesc, din zgurile cu o compoziție de: 30...45% Al, 0,5...3% Fe, 0,5...1,5% Cu, 0,5...1,5% Zn, 1,5...2% Mg, 19 0,1...0,5% Cr, Ni, 4...7% Si, ș.a., se realizează prin pretratarea zgurilor prin spălare în mai multe trepte, spălare cu măcinare în ultima treaptă la un raportîn greutate S:L= 1:1, uscare, 21 eventual calcinare la 400-450°C, cu recuperarea sărurilor solubile NaCI și KCI, concentrate în apa de spălare până la circa 60 g/l, într-un ciclu de 2 trepte de evaporare la 8O...9O“C, 23 respectiv 7O...8O°C și 2 trepte de cristalizare la 35°C, respectiv 20°C, urmată de spălarea și uscarea cristalelor, prin: solubilizarea aluminiului din zgurile pretratate, spălate și uscate, 25 după adăugarea acestora pe porțiuni într-o soluție de acid sulfuric de 20...75%. de preferință 55%, la temperaturi de 80...150’C, de preferință 110°C, în sistem deschis sau, 130°C și 3 at, 27 în autoclavă sub presiune, utilizând un exces de acid de 0,9...30% față de necesarul stoichiometric, de preferință 10%, la raportîn greutate S:L= 1:4...1:10, de preferință 1:8, timp 29 de 2...5 h, de preferință 3 h, până la un pH final de 1,5...4, de preferință 1,6...2,6, când se realizează solubilizarea cu randamente de peste 55% a zgurii, extragerea cu randamente 31 de peste 65...70% a Al_t și 80...90% a Fe_t din zgură, urmată de separarea fazelor prin filtrare, spălarea fazei solide cu apă, în contracurent, la temperatura de 70...80’C, la un raport în 33 greutate S:L=1:4, pentru îndepărtarea conținutului de sulfat sub 1%, uscare, dezintegrare reziduu, când se obține o soluție de sulfați de aluminiu și fier, cu conținut în aceste metale 35 cuprins între 20 și 30 g/l Al și 1 ...2% Fe și pH 1,6...3, din care se separă sulfatul de aluminiu prin evaporare cristalizare în 2 trepte, evaporare la temperaturi de 8O...85’C, respectiv 37

40.. .45’C, cristalizare la 35°C, respectiv 20’C și solidificarea/stabilizarea în matrice silicioasă pe bază de ciment Portland a reziduului rezultat la faza de solubilizare (în proporție de 39

40.. .45% din zgura introdusă), spălat, uscat, măcinat, care înglobează metalele nesolubilizate de compoziția: 20...30% Al, 0,5...1,1% Zn, 0,5...1,5% Cu, 0,6...1% Fe, 41

12.. .16% Si, 2...3% Mg, 1...1,5% Ca, restul metalelor sub 1%, în vederea valorificării cantitative a metalelor și a ecologizării tehnologiei. 43

Prin aplicarea invenției, se obțin următoarele avantaje:

- se readuc în circuitul economic sărurile solubile de NaCI+KCI prezente în zgurile 45 de aluminiu;

- se readuc integral în circuitul economic aluminiul și celelalte metale care-l însoțesc 47 în zgurile rezultate în topitoriile de aluminiu sau în alte deșeuri de compoziție similară;

RO 122670 Β1

- aplicarea procedeului conduce la depoluarea mediului înconjurător și la creșterea calității vieții pe platformele respective;

- se recirculă în sistem efluenții, nefurnizând alte noxe;

- se asigură un procedeu curat, care îmbină armonios prelucrarea zgurilor în vederea recuperării metalelor și a readucerii lor în circuitul economic cu solidificarea/stabilizarea reziduurilor tehnologice în matrice silicioasă.

Se dau în continuare 6 exemple de realizare a invenției, în legătură cu figurile care reprezintă:

- fig. 1, fluxul tehnologic al fazei de spălare; și

- fig. 2, fluxul tehnologic al procedeului de recuperare a aluminiului din zgurile de Al. Exemplul 1. (cu referire la fig.1)

Procedeul conform invenției constă în introducerea peste 1000 ml apă, a 1000 g zgură cu compoziția 36...40% Al, 1...1,5%Zn/Cu, 1,5...2% Mg, 5...8% Si, 0,02...0,05% Ni/Cr,

1.. .3% Fe, 1...1,5% Ca, 0,5...1,5% Na/K, 2...4% SO₄ ²/NH4⁺, 1,5...2,5% CO3, 9...10% NO;,

4.. .5% F, 1...2% CI, provenită prin amestecarea în părți egale a zgurilor prelevate de pe diverse platforme industriale și perfect omogenizate timp de 15 min într-un omogenizator mecanic închis etanș, în vederea îndepărtării avansate a clorurilor de Na și K, în treapta 1 de spălare, în vasul de spălare prevăzut cu agitare a instalației de spălare în mai multe trepte cu repulpare, la temperaturi de 20...30°C. Conform fluxului tehnologic prezentat în fig.1, spălarea zgurilor se realizează în contracurent cu re-circularea apelor din treapta 1 de spălare la o nouă spălare a unei zguri proaspete, în vederea măririi conținutului de cloruri a soluțiilor finale. Raportul S:L = 1:1 se menține constant în toate treptele de spălare. Timpul de agitare este de 30...60 min/treaptă. în fiecare treaptă de spălare se utilizează apa de spălare din treapta anterioară, în vederea creșterii conținutului lor în sărurile solubile de Na și K. Deoarece conținutul sărurilor solubile în zguri este relativ mic, pentru concentrarea acestora în NaCI și KCI (cumulat aproximativ 60 g/l) în vederea valorificării prin cristalizare, se impune recircularea lor în mai multe cicluri de spălări consecutive, urmând metodologia prezentată.

în ultima treaptă se realizează spălarea cu măcinare într-o moară cu bile, măcinare care concomitent cu mărirea concentrației în NaCI și KCI a soluției asigură și o finețe avansată a materialului, de peste 95% sub 1 mm.

în final, suspensia rezultată în moară se filtrează în instalația de filtrare, în vederea separării celor două faze:

- soluția de cloruri de sodiu și de potasiu și

- zgura de Al spălată care după uscare și dezintegrare se introduce la faza de solubilizare acidă.

Randamentele de spălare pe fiecare treaptă, la temperatura mediului ambiant, raportate la conținutul total de Na și K, prezent în materia primă, sunt de 8...16% randamentul final de spălare fiind de aproximativ 70% pentru KCI și 75% pentru NaCI, raportat însă la Na și K solubili din zguri, randamentele de spălare obținute prin aplicarea acestui sistem de spălare depășesc 95% pentru ambele săruri, conținutul de CI în zgurile spălate fiind de circa 0,02%.

Exemplul 2. Se repetă modul de lucru de la exemplul 1, cu obținerea a 1000 ml apă de spălare-soluție finală de NaCI și KCI-cu compoziția 0,037 g/l Al, 32,5 g/l CI total, 15,0 g/l Na, 38,12 g/l NaCI, 9,0 g/l K și 17,2 g/l KCI, care se prelucrează în vederea recuperării sărurilor de NaCI și KCI.

Valorificarea acestora se realizează prin concentrare prin evaporare, urmată de separarea cristalelor prin cristalizare.

RO 122670 Β1

Condițiile de lucru aplicate în instalația de evaporare cristalizare: 1 în treapta 1 de cristalizare destinată separării NaCI din soluție:

- temperatura de evaporare 80,..90°C;3

- temperatura de cristalizare 35°C;

în treapta 2 de cristalizare pentru separarea KCI din soluție:5

- temperatura de evaporare 7O...8O’C;

- temperatura de cristalizare 20°C.7

Soluția de NaCI și KCI obținută la faza de spălare se introduce în instalația de evaporare, după care se ridică temperatura acesteia în intervalul 8O...9O°C, temperatură care 9 se menține constantă până când se atinge concentrația de cristalizare a NaCI în soluție corespunzătoare temperaturii de 35°C. în acest moment, se oprește încălzirea și se răcește 11 lent soluția până la temperatura de 33...35’C.

Din soluție se separă 27 g cristalele de NaCI, care se recuperează prin filtrare, se 13 spală pe filtru cu soluție saturată de NaCI, apoi se usucă.

Soluția rezultată la separarea cristalelor de NaCI, în cantitate de 118 ml, se readuce 15 în instalația de evaporare, se ridică temperatura în vas în intervalul 7O...8O°C, unde se menține până când se atinge în soluție concentrația de cristalizare a KCI corespunzătoare 17 temperaturii de 20’C. Se oprește încălzirea și se răcește lent soluția până la temperatura de

18...20C. Din soluție se separă 14,6 g cristalele de KCI care se recuperează prin filtrare, se 19 spală pe filtru cu soluție saturată de KCI, apoi se usucă.

Soluția mumă în cantitate de 45 ml se recirculă în sistem la faza de cristalizare. 21

Exemplul 3. (cu referire la fig. 2)

Se repetă modul de lucru de la exemplul 1, cu obținerea a circa 995 g zgură de 23 aluminiu spălată de sărurile solubile, măcinată și uscată, cu compoziția: 36...40% Al, 1 ...1,5% Zn/Cu, 1,5...2% Mg, 5...8% Si, 0,02...0,05% Ni/Cr, 1 ...3% Fe, 0,5...1,5% Ca, 0,4...1,5% Na/K, 25 0,02...0,3% SO₄ ²’, 2...4 NH4⁺, 1,5...2,5% CO3, 9...10% NO₃,0,4...0,6% F, 0,01...0,03% Cl, care se prelucrează în vederea recuperării aluminiului, cu obținere de coagulanți. 27 Valorificarea aluminiului se realizează prin solubilizare în mediu de acid sulfuric.

în vasul de reacție se alimentează apa la un raport S:L =1:6, apoi, pe porțiuni se 29 adaugă acidul sulfuric concentrat în cantitatea corespunzătoare obținerii unei soluții de acid sulfuric de 55%, cu asigurarea unui exces de 10% față de necesarul stoichiometrie, apoi pe 31 porțiuni (pentru diminuarea spumării) se adaugă zgura spălată și uscată.

La început reacția este exotermă, se constată o degajare de gaze și în loc de 33 hidrogen și se formează o spumă abundentă. De aceea reacția se realizează în pahare mari, duble ca volum, față de proba luată în lucru, sub ventilație continuă, pentru a ușura 35 evacuarea acestora. După ce formarea spumei se reduce, se reia încălzirea suspensiei. Amestecul se lasă să reacționeze la temperatura de 100...120°C, timp de 3 h la temperatura 37 de lucru.

Cantitatea de apă în vasul de reacție se menține constantă pe tot parcursul reacției, 39 prin adăugare de apă, pentru a evita pe de o parte îngroșarea masei de reacție și pe de altă parte cristalizarea ulterioară a sulfatului de aluminiu pe filtru. Masa de reacție trebuie să se 41 scurgă ușor. După terminarea reacției, în vasul de reacție se mai adaugă apă, pentru diluarea masei de reacție până la un raport S:L =1:8 (s-a constatat că la concentrații ale 43 AI₂O₃ de peste 90 g/l, în soluția obținută la leșiere, soluția cristalizează chiar atunci când se lucrează la cald. în aceste cazuri, este necesară diluarea suspensiei). 45

Suspensia obținută se lasă să decanteze la cald timp de % h.

în vederea separării fazelor, suspensia se aduce pe filtru, în instalația de filtrare, pe 47 o pâlnie Buchner, conectată la o trompă de vid și menținută la temperatura de lucru. Filtrarea soluției decantate se efectuează la 85...90°C, pentru a evita cristalizarea sulfatului de 49 aluminiu pe filtru.

RO 122670 Β1

Randamentele de solubilizare în sistem deschis se plasează în intervalul 60...70% pentru Al și peste 90% pentru Fe.

Reziduul obținut la filtrare se introduce în instalația de spălare, unde se supune unui ciclu de 4 spălări cu apă, în contracurent, prin repulpare-filtrare, în vederea îndepărtării avansate a sulfatului de sodiu, la temperatura de 7O...8O°C, la un raport S:L = 1:4/treaptă, timp de agitare 30 min. în fiecare treaptă de spălare se utilizează apa de spălare din treapta anterioară. După 4 spălări, aceasta se trimite în stația de epurare ape uzate.

Reziduul spălat se usucă la temperaturi de 105’C, după care se dezintegrează până la dimensiuni de particulă sub 0,5 mm.

Reziduul tehnologic spălat, uscat până la o umiditate finală de 2%, dezintegrat, rezultat în cantitate de 437 g, conține: 26...30% Al, 0,8...1,2% Zn, 2...4% Cu, 1,5...2,5% Mg,

5.. .8% Si, 0,02...0,05% Ni/Cr, 0,5...1% Fe, 0,5...1,5% Ca, 0,3...0,7% Na, 0,1...0,3% K, 0,9...1,25% SO₄ ²; 2...3 NH4⁺, 3...5% CO3, 6...8% NO;, 2...3% F, 0,03...0,05% CI.

în vederea ecologizării tehnologiei, acest reziduu se inertizează prin solidificare/stabilizare în matrice silicioasă prin amestecare cu ciment Portland.

Exemplul 4. Se repetă modul de lucru de la exemplul 1, cu obținerea a circa 995 g zgură de aluminiu spălată de sărurile solubile, măcinată și uscată, cu compoziția:

36.. .40% Al, 1...1,5% Zn/Cu, 1,5...2% Mg, 5...8% Si, 0,02...0,05% Ni/Cr, 1...3% Fe, 0,5...1,5% Ca, 0,4...1,5% Na/K, 0,02...0,3% SO₄ ²; 2...4 NH4⁺, 1,5...2,5% CO3,9...10% NO;, 0,4...0,6% F, 0,01...0,03% CI, care se prelucrează în vederea recuperării aluminiului cu obținere de coagulanți prin solubilizare în mediu de acid sulfuric în reactorul de solubilizare, de data aceasta o autoclavă sub presiune. Reacția în sistem închis durează 1,5...2 h la temperatura de lucru 135’C și presiunea de 3 at.

Randamentul de solubilizare al Al în această variantă de lucru crește la peste 80%, iar al Fe scade față de solubilizarea în sistem deschis la sub 50%.

Exemplul 5. Se repetă modul de lucru de la exemplele 3 și 4, cu obținerea a 8000 ml soluție finală cu compoziția 25...35 g/l Al, 1 ...2 g/l Fe, 0,004...0,05 g/l Cu, 0,01 ...0,03 g/l Ni, 0,4...0,8 g/l Zn, 0,02...0,1 g/l Cr, 0,001...0,003 Cd, având un pH=1,2...2,5, care se prelucrează în vederea obținerii cristalelor de sulfat de aluminiu prin evaporare în 2 trepte și cristalizare în 2 trepte.

Condițiile de lucru aplicate în instalația de evaporare-cristalizare:

în treapta 1 de cristalizare:

- cantitatea de apă evaporată 35...40%;

- temperatura de evaporare 90...100°C;

- temperatura de cristalizare 4O...45”C;

în treapta 2 de cristalizare:

- cantitatea de apă evaporată 25...35%;

- temperatura de evaporare 4O...5O°C;

- temperatura de cristalizare 20’C.

Din treapta 1 de cristalizare rezultă o soluție de sulfat de aluminiu în cantitate de

4500.. .4800 ml, cu compoziția medie: 20...27 g/l Al și 2...2,5 g/l Fe și 600...1000 g cristale de sulfat de aluminiu cu conținut de 5,5...6,5% Al, 0,02...0,07% Fe și aciditate liberă sub 0,7%, iar din treapta a doua de cristalizare rezultă o soluție mumă de sulfat de aluminiu în cantitate de 2500...3000 ml cu compoziția medie: 10...17 g/l Al, 3...4 g/l Fe, pH=0,3...0,9, care se recirculă la faza de solubilizare zguri, și 3000...4000 g cristale de sulfat de aluminiu cu conținut de 5...6% Al, 0,1...0,3% Fe și aciditate liberă sub 4...6%. Cristalele de sulfat de aluminiu rezultate se spală pe filtru cu o soluție diluată de acid sulfuric, iar excesul de acid (aciditatea liberă) se neutralizează prin adăugarea cantității corespunzătoare stoichiometric

RO 122670 Β1 de AI₂O₃. în acest scop, masa de cristale se topește la temperaturi de 110...12O°C. Alumina 1 se adaugă pe porțiuni mici, pentru a evita spumarea. Reacția de neutralizare durează 30...60 min. în final, conținutul vasului de neutralizare se toarnă foarte rapid pe masa de cristalizare, 3 pentru a evita întărirea acesteia pe pereții vasului. Produsul finit turnat pe masa de cristalizare se întărește treptat, devine cristalin și se solidifică într-o masă omogenă. 5

Compoziția sulfatului de Al obținut sub formă de fulgi sau cristalină, după neutralizare: AI₂O₃14,5...16,5%, Fe₂O₃ 0,05...0,2%, substanțe insolubile în apă 0,5...1,7%, aciditate liberă7

0,65...2% corespunzătoare STAS calităților l-lll de sulfat de Al.

Exemplul 6. Se repetă modul de lucru de la exemplul 1, cu obținerea a 4000...45009 g reziduu uscat cu un conținut 20...30% Al, 0,5...1,1% Zn, 0,5...1,5% Cu, 0,6...1% Fe,

12.. .16% Si, 2...3% Mg, 1...1,5% Ca, restul metalelor sub 1%, și 0,8...1,5% sulfat care se 11 amestecă în vederea solidificării/stabilizării în proporție de 10...50% în masa de ciment Portland pentru ecologizarea tehnologiei.13

Claims (4)

Revendicări15

1. Procedeu de recuperare a aluminiului din zguri de la topitorii, care constă în 17 pretratarea zgurilor prin spălare în mai multe trepte, uscare, eventual calcinare, dezintegrare, cu recuperarea sărurilor solubile NaCI și KCI concentrate în apa de spălare într-un ciclu de19 două trepte de evaporare și două trepte de cristalizare, urmată de spălarea și uscarea cristalelor, solubilizarea aluminiului din zgurile pretratate în sistem deschis sau în autoclavă 21 sub presiune, realizându-se astfel solubilizarea aluminiului solubil și a fierului, urmată de separarea fazelor prin filtrare, spălarea fazei solide, uscarea, dezintegrarea reziduului, 23 obținându-se o soluție de sulfați de aluminiu și fier din care se separă sulfatul de aluminiu prin evaporare și cristalizare în două trepte, caracterizat prin aceea că, în vederea 25 recuperării sărurilor solubile de NaCI și KCI, amestecul de zguri perfect omogenizate se spală într-un sistem de spălare în mai multe trepte, cu repulpare, spălare cu măcinare în 27 ultima treaptă, la o temperatură de 20...30’C, în contracurent, cu recircularea apelor din prima treaptă de spălare la o nouă spălare a unei zguri proaspete într-un raport în greutate 29 S:L de 1:1, sub agitare, timp de 30...60 min/treaptă de spălare.

2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că soluția finală 31 concentrată de NaCI și KCI rezultată la spălarea zgurilor se prelucrează, în vederea recuperării NaCI și KCI, prin evaporare într-o primă treaptă la o temperatură de 80...90’C și 33 apoi într-o a doua treaptă la o temperatură de 70...80’C și, respectiv, cristalizare într-o primă treaptă la o temperatură de 35’C, respectiv 20°C într-o a doua treaptă de cristalizare. 35

3.. .5 at, timp de 1...3 h, la un raport în greutate S:Lde 1:4...10, o concentrație a acidului de 39

20.. .60%, un exces de acid de 9...30% față de necesarul stoichiometric, până la o valoare a pH-ului de 1,5...4, rezultând după filtrarea la cald la o temperatură de 85...90°C, o soluție 41 de sulfat de aluminiu și un reziduu tehnologic care se spală cu apă prin repulpare în 4 trepte, în contracurent, la o temperatură de 7O...8O°C, agitându-se timp de 30 min, la un raport în 43 greutate S:L de 1:2...4/treaptă.

3. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că solubilizarea aluminiului se realizează în mediu de acid sulfuric în sistem deschis, la o temperatură de 37

90.. .120°C, timp de 3...5 h, sau în autoclavă la o temperatură de 130...150°C și presiune de

4. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că soluția de sulfat de 45 aluminiu cu un pH de 1,2...3,5 se prelucrează în vederea obținerii cristalelor de sulfat de aluminiu prin evaporare în două trepte la o temperatură de 90...100°C, respectiv 40..,50°C, 47 și cristalizare în două trepte la o temperatură de 4O...45°C, respectiv 20’C.