RO118124B1 - Metoda de imprimare - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la o metoda de imprimare pentru dispunerea cel putin a unui insemn (10) pe marginile (11) mai multor file suprapuse, asamblate unele cu altele pentru a forma o carte sau o brosura, fiecare fila avand pe ea semne, cel putin pe o fata a filei, adiacent marginii mentionate, reunirea semnelor de pe filele individuale formand insemnul, mentionat pe margine. Conform metodei, insemnul sau insemnele (10) sunt descompuse in elemente, fiecarui element fiindu-i alocate niste coordonate carteziene, conform sistemului de coordonate (X si Y), coordonatele (Y) corespunzand paginatiei unei anumite file (P), iar coordonatele (X) pentru fila respectiva, mentionata, corespunzand unor elemente de semn (21 si 28), individuale, de pe fata unei file (P).

Description

Această invenție se referă la o metodă de producere a unor însemne vizibile, cum ar fi desene, cuvinte, sloganuri sau inscripții, pe marginea unui top de foi sau file, îndeosebi atunci când foile sau filele sunt prinse împreună, sub forma unor cărți sau broșuri.

în brevetul US 1866968, este descrisă o metodă de imprimare a unui semn pe fața fiecărei file care urmează să fie prinsă într-o carte, astfel încât, atunci când paginile sunt prinse la un loc și sunt tăiate la dimensiune, acestea să producă un anume însemn pe marginile rămase după tăiere. Totuși, brevetul nu descrie o metodă de producere a unor însemne pe marginile foilor sau filelor de hârtie prinse împreună.

O metodă de producere de însemne pe marginile mai multor foi prinse împreună este descrisă în brevetul US 4823150. în cadrul acestei metode, foile de hârtie sunt legate în cărți, iar însemnele sunt imprimate prin intermediul unei imprimante cu jet de cerneală, care plasează însemnele imprimate pe marginile tăiate, prinse împreună, prin divizarea marginilor menționate într-o grilă și selectarea pozițiilor de pe margini pentru imprimarea însemnelor, apoi prin identificarea pozițiilor conform grilei și, în final, prin programarea mijlocului de imprimare pentru a imprima însemnele în conformitate cu pozițiile identificate cu ajutorul grilei.

O astfel de metodă prezintă dezavantajul că însemnele de pe margini sunt imprimate în cadrul unei operații separate, după ce cărțile au fost asamblate.

O altă metodă de producere de însemne pe marginea unei broșuri este redată în brevetul US 4427290 și este utilizată împreună cu fotocopiatoarele special modificate pentru acest proces.

în brevetul US 4949999 este descrisă o metodă de indexare a cărților prin dispunerea de simboluri imprimate pe muchiile filelor. Brevetul descrie în continuare o metodă de imprimare a elementelor care compun simbolurile pe fiecare filă. Totuși, brevetul nu descrie o metoda de descompunere a simbolului de imprimat pe marginea unei cărți, în elemente corespunzând paginației filelor stivuite anterior procesului de imprimare propriu-zisă.

Brevetul US 3817492 prezintă o carte în care fiecare filă este însemnată pe fața sa, anterior tăierii filei la dimensiune, tăietura trecând prin însemnul de pe fiecare filă. Brevetul nu descrie o metodă de obținere a acestor însemne prin descompunerea simbolului ce urmează a fi prevăzut pe marginea cărții, în elementele sale constitutive, anterior amplasării însemnelor pe file.

Conform prezentei invenții, însemnul sau însemnele de pe margini sunt formate chiar în cursul operației de imprimare a fiecărei pagini sau file a cărții. Acest sistem prezintă avantajul de a fi flexibil, ieftin și utilizabil sub comanda unui microprocesor, în cazul echipamentelor de imprimare standard.

Conform invenției, se prevede o metodă de producere a cel puțin unui însemn pe muchiile mai multor file suprapuse unele peste altele, în vederea formării unei cărți sau a unei broșuri, fiecare filă având cel puțin un însemn colorat, în cel puțin o poziție prestabilită, de pe cel puțin o față, la marginea adiacentă muchiei menționate, reunirea însemnelor de pe fețele individuale ale filelor formând însemnul menționat de pe marginea cărții; înainte de amplasarea însemnului de pe marginea filelor, însemnul sau însemnele sunt descompuse de către mijloace comandate prin computer, într-o matrice de pixeli (elemente de imagine), iar fiecărui pixel îi este alocată o pereche de coordonate carteziene, în sistemul de coordonate X și Y, coordonatele Y corespunzând paginației filei respective în topul de file, iar coordonatele X, pentru fila respectivă, corespunzând elementelor individuale ale însemnului de pe fața filei, care sunt necesare de-a lungul coordonatei Y, menționată, pentru formarea însemnului sau însemnelor.

De preferință, fiecare filă este o foaie de hârtie, iar fiecare filă este însemnată pe marginea feței sale înainte de tăierea filei la dimensiune, tăietura trecând prin însemnele menționate de pe fiecare filă.

RO 118124 Β1

Mijloacele comandate prin computer comandă, de asemenea, mijloacele de impri- 50 mare pentru însemnarea marginilor filelor.

Invenția prevede, de asemenea, mai multe variante de realizare a metodei pentru imprimarea de însemne pe marginea unui ansamblu de foi, care ia în considerare erorile apărute în procesul de fabricare în cursul imprimării și asamblării foilor, în vederea formării unei cărți sau a unei broșuri. 55

Alte avantaje ale sistemului constau în aceea că este ușor de comandat de către un microprocesor de tip 386 sau 486 și că poate fi utilizat cu hârtie obișnuită, ieftină.

Invenția prevede, de asemenea, cărți având margini cu cel puțin un însemn pe ele, obținut conform metodelor de mai sus.

Conform unui alt aspect al invenției, se prevede un aparat pentru amplasarea a cel 60 puțin unui însemn pe marginile unui top de file care formează o carte sau o broșură, aparatul menționat incluzând mijloace de comandă programabile, care pot descompune însemnul menționat în coordonate X și Y; coordonatele Y sunt în legătură cu paginația filei respective în top, iar coordonatele X corespund elementului sau elementelor individuale ale însemnului de pe fața unei file, care sunt necesare de-a lungul acelei coordonate Y. 65

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, cu referire și la fig. 1 ...14d, care reprezintă:

- fig. 1, o carte cuprinzând un ansamblu de file sau foi cu însemne pe o muchie a lor;

- fig.2, ilustrarea formării însemnelor pe coordonate X - Y;

- fig.3, modul de stabilire a coordonatelor X pentru o anumită valoare a coordonatei 70 Y, corespunzând unei anumite file;

- fig.4, marginea filei din fig.3, cu însemnele realizate conform metodei de imprimare;

- fig.5 și 6, modul de amplasare a semnelor din fig.4, pe marginea filei, înainte și după tăierea ei;

- fig.7, un semn a cărui intensitate de culoare descrește către margini, conform unei 75 variante de realizare a invenției;

- fig.8, inscripția rezultată atunci când semnele realizate pe mai multe file, conform exemplului de realizare, nu sunt aliniate;

- fig.9, inscripția rezultată atunci când semnele sunt de tipul prezentat în fig. 7, conform primei variante de realizare și nu sunt perfect aliniate; 80

- fig. 10, modul în care apar însemnele de tipul celor din fig.9, pe o față a unei file, conform primei variante de realizare a invenției;

- fig. 11, vedere a muchiei unei file, conform celei de-a doua variante de realizare a invenției;

- fig. 12, vedere a muchiei unei file, conform unei a treia variante de realizare a 85 invenției:

- fig. 13, vedere a muchiei unei file imprimate pe o față, conform primei variante de realizare a invenției;

- fig. 14a, însemne tipice care pot fi prevăzute pe marginile unui top de file;

- fig. 14b... 14d, aceleași însemne din fig.14a, modificate prin variația nuanțării ele- 90 mentelor exterioare care alcătuiesc marginile însemnelor.

în fig. 1 este reprezentată o carte legată, prevăzută cu niște însemne 10, aplicate pe muchiile frontale 11, ale paginilor legate care alcătuiesc cartea. în acest caz, doar pentru exemplificare, însemnele 10 formează cuvântul “WORD, dar ar putea fi vorba despre orice slogan, desen sau marcă, după dorință. 95

Așa după cum se arată în fig.2, însemnele sunt inițial descompuse într-un sistem de coordonate carteziene XY. Această descompunere este realizată prin utilizarea unui program de calculator. Imaginea sau însemnul este transformat în formă de date prin scanare sau

RO 118124 Β1 prin introducerea datelor de la tastatură, sau prin orice altă metodă adecvată. Imaginile însemnelor sunt transformate în elemente de informație individuale (pixeli), prin cele mai bune metode. De preferință, imaginile sunt procesate de către programul de calculator, astfel încât imaginile să fie sortate într-un fișier de tip “bitmap”. Pot fi utilizate și alte metode adecvate, dar, de preferință, fișierele de informație formate prin alte tehnici sunt transformate în forma “bitmap”.

Imaginile stocate în fișiere sunt furnizate programului și sunt inserate într-o matrice care descompune imaginea în două dimensiuni. Elementele de imagine sunt astfel divizate în coordonatele lor orizontale și respectiv verticale.

Dacă se dorește imprimarea pe o parte a filei unei cărți, atunci cel mai mic element Y corespunde grosimii foii, iar dacă se dorește imprimarea pe ambele părți ale filei, atunci cel mai mic element Y corespunde jumătății grosimii fiecărei file. Astfel, coordonatele Y pot fi făcute să corespundă perfect cu paginația cărții.

Așa după cum se arată în fig.3, pentru o anumită coordonată Y, corespunzând filei P, coordonatele X alcătuiesc o linie de date astfel încât toate elementele 21...28, ale însemnelor, sunt incluse în linia X...X’.

Divizarea imaginii după direcția X poate fi definită astfel, încât celui mai mic element al imaginii să îi fie alocată o valoare constantă arbitrară, care poate fi, de exemplu, de 0,05 mm. Pixelul obținut este calibrat astfel, încât dimensiunile sale să fie proporționale cu dimensiunile reale ale elementelor de imprimat. Această informație poate fi transferată pe o linie imaginară, conform fig.4 și mărită la o lățime B, pentru ca elementele să devină vizibile.

Aceste elemente 21 - 28 sunt apoi utilizate pentru a imprima semne pe marginea dinspre muchie a cel puțin unei fețe a filei corespunzând paginii P, ca în fig.5, în cursul procesului de imprimare, adică în timp ce fila respectivă este imprimată, astfel încât lățimea B a elementelor să se suprapună pe linia de tăiere sau linia de finisare t -1’ a filei. Tăierea sau finisarea se efectuează după asamblarea cărții și trece prin semnele elementelor aflate pe linia X - X’, de pe fiecare filă. în fig.6 este prezentată fila P după finisare.

Ca variantă, semnele 21... 28, ale elementelor după linia X ... X’, pentru fila P, pot fi imprimate pe muchia filei, astfel încât semnele elementelor 21...28 să intersecteze fața fiecărei file.

Această operație se repetă pentru fiecare filă a cărții, astfel încât, la asamblarea cărții, semnele de pe fiecare muchie să formeze inscripția 10 de pe marginea frontală 11, a cărții.

Aceeași tehnică poate fi aplicată în plus sau ca o alternativă, pentru marginea superioară și pentru marginea inferioară a cărții, astfel încât cartea să fie prevăzută cu însemne pe oricare dintre cele trei margini nelegate, în cursul operației normale de imprimare.

Un element de comandă, cum ar fi un microprocesor, utilizează programul de calculator pentru a descompune însemnele în elementele lor după linia X...X’ în raport cu paginația anasamblului, pentru a determina ordinea elementelor pentru fiecare filă și pentru a stabili dispunerea lor în raport cu marginea fiecărei file.

Programul calculează poziția precisă a fiecărui punct, luând în considerare diferiți parametri, cum ar fi variațiile în lungime și în lățime ale filelor, și grosimea filelor, pentru a asigura o dispunere precisă a elementelor însemnelor de-a lungul liniei de tăiere t -1’.

Elementele care compun însemnele sunt apoi imprimate pentru a forma semne pe o față de imprimare a fiecărei file, de-a lungul marginilor ei respective. Operația de imprimare poate fi comandată de către elementul de comandă menționat, prin utilizarea coordonatelor XY definite mai sus. Atunci când paginile asamblate sunt legate, semnele de pe fața fiecărei file formează însemnele de pe marginea frontală a cărții.

RO 118124 Β1 în funcție de cerințele utilizatorului, programul poate procesa pixelii, în vederea obținerii unor nuanțări alocate lor, ca să atenueze efectele nealinierii datorate erorilor din procesul de reducție.

Conform unei variante de realizare a invenției, elementele 21...28, care alcătuiesc însemnele, sunt imprimate, de preferință, astfel încât semnele să aibă o densitate de culoare mai mare la centru și să capete o nuanță mai deschisă către cel puțin una dintre marginile lor, așa după cum se arată în fig.7. Gradarea densității de culoare poate fi aleasă în așa fel, încât să corespundă erorilor de execuție din procesul general de producție. Aceste erori pot fi determinate de procesul de imprimare propriu-zis, de proprietățile hârtiei, de procesul de asamblare și de procesul de ajustare a dimensiunilor finale. Cu cât toleranțele sunt mai strânse, cu atât este mai redusă nevoia de diminuare a culorii.

în cazul unei cărți ca cea redată în fig. 1, dacă există erori mari în alinierea semnelor la marginile filelor, însemnele obținute devin difuze, așa după cum apare în fig. 8.

Cu toate acestea, gradul de neclaritate poate fi controlat prin utilizarea unor semne cu anumite grade de culoare, în vederea mascării erorilor de execuție. Acest aspect va fi prezentat în detaliu în cele ce urmează. Prin utilizarea unor elemente de tipul redat în fig. 7, pentru fiecare grup de elemente ce aparțin unei anumite linii X...X’, de pe anumite fețe ale filelor - vezi fig. 10 - este posibil să se producă o difuzie dorită și controlată, ca cea ilustrată în fig.9.

Un alt mijloc de mascare a erorilor de aliniere a filelor este reprezentat prin cea de-a treia variantă de realizare a invenției, ilustrată în fig. 11. Semnele corespunzătoare anumitor elemente ale însemnelor sunt aplicate cu diferite lățimi pe fața anterioară f și pe fața posterioară f a fiecărei file.

Conform celei de-a patra variante de realizare a invenției, ilustrată în fig. 12, semnele sunt decalate de-a lungul liniei X...X’ pe fața anterioară f și respectiv pe fața posterioară f, a fiecărei file.

Densitatea de culoare a semnelor variază pentru un punct dat de pe marginea filei, atunci când este observată prin marginile filelor asamblate, ca rezultat al cantității de cerneală i, de pe marginile filelor.

Elementele consecutive care compun însemnele și care au diferite lățimi sau sunt decalate între ele, pot fi imprimate pe fața anterioară f și pe cea posterioară f, așa după cum apare în cea de-a treia și a patra variantă de realizare a invenției, ilustrate în fig. 11 și fig. 12, sau numai pe o față a filelor consecutive. De asemenea, este posibil să se aplice semnele pe toate filele sau doar pe unele dintre ele.

în cadrul prezentei descrieri a invenției termenul “imprimare” este folosit pentru a acoperi toate tehnicile de producere a unui semn vizibil pe un suport, iar termenul “cerneală” este destinat a acoperi toate semnele colorate care alcătuiesc acel semn vizibil.

Prin imprimarea pe ambele fețe ale filelor cărții sau broșurii este posibil ca, prin utilizarea unor nuanțe de densitate diferită sau/și de diferite culori, să se imprime, pe paginile cu numere impare, mesaje diferite față de cele de pe paginile cu numere pare, obținându-se o imprimare care să interacționeze cu persoana care manipulează paginile. De exemplu, un prim mesaj, cum ar fi numele unei firme, ar putea fi imprimat pe marginea frontală a paginilor cu numere impare, iar un al doilea mesaj, spre exemplu un număr de telefon, ar putea fi imprimat pe marginea frontală a paginilor cu numere pare. Atunci când marginea frontală a cărții sau a broșurii este îndoită înspre dreapta, primul mesaj devine vizibil într-o formă mai densă decât cel de-al doilea mesaj, întrucât o parte mai mare a porțiunii de margine a paginilor cu numere impare devine vizibilă. Dimpotrivă, atunci când marginea frontală a cărții sau a broșurii este îndoită înspre stânga, cel de-al doilea mesaj devine vizibil într-o formă mai densă decât primul mesaj.

150

155

160

165

170

175

180

185

190

195

RO 118124 Β1

Prin realizarea primului mesaj cu o imprimare mai intensă sau într-o culoare diferită de cea a celui de-al doilea mesaj, este posibil să se producă două mesaje suprapuse, dintre care primul mesaj domină cel de-al doilea mesaj.

Potrivit dorințelor utilizatorului, programul procesează punctele de imagine (pixeli), în vederea obținerii nuanțării necesare remedierii erorilor de aliniere, conform celor prezentate mai sus.

Metoda preferată pentru obținerea acestor nuanțări este cea prin calcule algoritmice. Punctele de imagine periferice, adică punctele de imagine care formează porțiunile de margine ale elementului de procesat sunt corectate, pe de o parte, conform unor parametri variabili, iar pe de altă parte, conform calculelor. Fiecare punct de imagine periferic este corectat aplicându-i-se o nuanțare corelată cu punctele de imagine învecinate. Prin urmare, fiecare punct de imagine periferic este corectat prin scanare orizontală, apoi prin scanare verticală și, în cele din urmă, prin scanare după fiecare dintre diagonalele sale, adică prin patru scanări, pentru a determina nivelul de nuanțare dorit. în general, acest proces se desfășoară cu o viteză determinată de capacitatea procesorului și durează doar câteva fracțiuni de secundă.

De exemplu, pentru un motiv negru pe un fundal alb, după cum se arată în fig.14a, utilizatorul poate alege o gradare a nuanței, astfel încât punctele de imagine periferice să fie de o nuanță mai deschisă către interior, așa după cum apare în fig. 14b. în altă variantă, utilizatorul poate face punctele de imagine periferice de o nuanță mai închisă, care se deschide către exterior, ca în fig. 14c, sau și mai bine, care se deschide în ambele sensuri, ca în fig. 14d.

Cu alte cuvinte, nuanțarea către interior a punctelor de imagine periferice poate fi utilizată pentru a reduce suprafața vizibilă (sau o anumită parte din aceasta), iar nuanțarea către exterior a punctelor de imagine periferice poate fi utilizată pentru a mări suprafața vizibilă, combinația lor asigurând o reproducere fidelă a originalului.

Așa după cum s-a menționat anterior, matricea fiecărui motiv sau însemn este divizată în straturi orizontale, astfel încât fiecare strat (linia X din fig.4) pentru o anumită pagină, să conțină o secvență din informația de transmis.

Utilizatorul programului poate defini, de asemenea, lățimea însemnului care apare teoretic pe pagină și lățimea însemnului care este îndepărtată prin finisare (vezi fig.6). Lățimea pentru fiecare strat este definită astfel, încât să se obțină o secvență sau un fascicul de elemente cu lățimea B (vezi fig.5). în acest mod, așa după cum s-a menționat anterior, în cursul etapelor finale de legare, linia de finisare a cărții va trece prin zona cu cerneală și lateral față de aceasta.

Pentru orice element, fiecare secvență sau fascicul de date este trimis la locul său, pentru fiecare pagină care include orice text, cu excepția faptului că orice secvență de date referitoare la motivul marginii este poziționată în marginea paginii. Astfel, se asigură o mare precizie, întrucât elementele motivului sunt poziționate și imprimate împreună cu textul. Toate corecturile de poziție aduse imprimării pot fi aplicate, în mod automat, fără eroare.

Atunci când se dorește imprimarea pe mai multe margini ale cărții, trebuie avut grijă ca datele care compun însemnele să se succeadă în ordinea corectă. De exemplu, dacă o carte urmează a fi prevăzută cu mesaje pe toate cele trei margini nelegate ale sale, iar aceste mesaje trebuie să poată fi citite atunci când cartea este așezată orizontal, pe coperta din spate, datele care compun însemnele de pe marginea inferioară a paginilor cu numere impare și datele care compun însemnele de pe marginea superioară a paginilor cu numere pare trebuie să se afle în succesiunea corespunzătoare sensului de citire, adică de la stânga la dreapta. Datele care compun însemnele de pe marginea superioară a paginilor cu numere impare și datele care compun însemnele de pe partea inferioară a paginilor cu numere pare trebuie însă să se afle într-o succesiune inversă celei corespunzătoare sensului de citire, adică de la dreapta la stânga.

RO 118124 Β1

Programul de calculator operează simultan în toate cele trei matrici (marginea superioară, marginea inferioară și marginea frontală) și, pentru fiecare pagină sau strat, oferă trei fluxuri de date care se referă la pozițiile exacte ale elementelor motivelor de pe fiecare margine a paginii, ordinea succesiunii fiecărui flux de date fiind determinată conform celor de 250 mai sus.

în cadrul programului, fiecare culoare este produsă independent, prin straturi sau tehnici similare, după necesități.

Fiecare fascicul de date pentru fiecare strat poate fi transmis în funcție de necesități, după culoare, după pagină, individual sau toate odată, către mijloace diferite cum ar fi 255 ecrane, discuri, imprimante, modem-uri. Ele pot fi transmise către un editor de software sau, pur și simplu, integrate altor date, în vederea transferului final către un mijloc de imprimare.

Revendicări

Claims (15)

1. Metodă de imprimare a cel puțin unui însemn pe marginile mai multor file suprapuse și asamblate unele cu celelalte, pentru a forma o carte sau o broșură, fiecare filă având cel puțin un semn colorat în cel puțin o poziție prestabilită de pe cel puțin o față a filei, la marginea sa adiacentă muchiei, reunirea semnelor de pe fețele individuale ale filelor formând însemnul menționat pe margine, caracterizată prin aceea că, înainte de dispunerea 265 cel puțin a acelui însemn pe marginile filelor, însemnul sau însemnele (10) menționate, sunt descompuse prin niște mijloace comandate prin computer într-o matrice de elemente de imagine, fiecărui element de imagine fiindu-i alocate coordonate carteziene în sistemul de coordonate X și Y, coordonatele Y referindu-se la paginația filei (P) respective, în topul de file, iar coordonatele X pentru fila (P) respectivă corespunzând unor elemente individuale 270 (21...28) de semn de pe fața unei file, care sunt necesare de-a lungul coordonatei Y, menționată, pentru formarea însemnului sau însemnelor (10).

2. Metodă conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că mijloacele comandate prin computer, menționate, comandă și niște mijloace de imprimare pentru însemnarea marginilor dinspre muchie ale filelor. 275

3. Metodă conform revendicării 1 sau revendicării 2, caracterizată prin aceea că fiecare filă este însemnată pe marginea dinspre muchia sa frontală (11), înainte de tăierea filei la dimensiune, tăietura menționată trecând prin semnele menționate, de pe fiecare filă.

4. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...3, caracterizată prin aceea că fiecare semn de pe fiecare filă este format cu o zonă centrală colorată, densitatea de culoare 280 atenuându-se către cel puțin o margine a sa.

5. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...4, caracterizată prin aceea că semnele reunite de pe fiecare filă au o lățime minimă la margine și o poziție prestabilită, astfel încât, atunci când filele sunt asamblate, după dorință, semnele aliniate formează însemnul menționat, iar lipsa de aliniere a semnelor menționate este compensată prin aceea 285 că semnele adiacente au lățimi diferite, deși lățimile lor nominale sunt aceleași.

6. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...5, caracterizată prin aceea că semnele reunite de pe fiecare pagină au o lățime nominală la margine și o poziție prestabilită, astfel încât, atunci când filele sunt asamblate după dorință, semnele aliniate formează însemnul menționat, iar semnele de pe filele alternante sunt decalate față de cele de pe filele 290 adiacente.

7. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...6, caracterizată prin aceea că filele menționate sunt alcătuite dintr-un material pe bază de celuloză, de preferință hârtie.

RO 118124 Β1

8. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...7, caracterizată prin aceea că fiecare filă este însemnată doar pe o față, adiacentă marginii menționate.

9. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...5, caracterizată prin aceea că mai multe însemne (10) sunt formate pe marginile filelor.

10. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...9, caracterizată prin aceea că elementul de coordonată Y corespunde grosimii fiecărei file, în cazul imprimării pe o față a fiecărei file din top, sau jumătății grosimii fiecărei file, în cazul imprimării ambelor fețe ale filelor din top.

11. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...10, caracterizată prin aceea că elementele de coordonată X sunt de 0,05 mm.

12. Metodă conform oricăreia dintre revendicările 1...7 sau 9...11, atunci când sunt dependente de revendicarea 7, caracterizată prin aceea că fiecare filă este însemnată pe ambele fețe, adiacent marginii menționate, semnele de pe o față fiind diferite prin intensitatea nuanțării, prin culoare sau prin formă, de semnele de pe cealaltă față, astfel încât, la îndoirea filelor în sensuri diferite, să se vadă însemne diferite, însemnele combinându-se pe marginea cărții sau a broșurii.

13. Carte sau broșură din file suprapuse, având cel puțin un însemn pe marginile lor nelegate, însemnul menționat fiind realizat conform metodei revendicate în oricare dintre revendicările 1...12.

14. Aparat pentru dispunerea a cel puțin unui însemn pe marginile unui top de file formând o carte sau o broșură, caracterizat prin aceea că, cuprinde mijloace comandate de computer, care, înainte de dispunerea a cel puțin unui însemn pe marginile filelor, descompun însemnul sau însemnele (10) menționate, într-o matrice de elemente de imagine și alocă fiecărui element de imagine niște coordonate carteziene, conform sistemului de coordonate X și Y, coordonatele Y corespunzând paginației unei anumite file din top, iar coordonatele X, pentru fila respectivă, corespunzând elementelor (21...28) de semn, individuale, de pe fața unei file (P), care sunt necesare de-a lungul coordonatei Y, menționată, pentru a forma însemnul sau însemnele (10).

15. Aparat conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că mijloacele comandate prin computer, menționate, comandă, de asemenea, un mijloc de imprimare care imprimă elementele pe partea din fața fiecărei file, într-o margine a acesteia.