RO120216B1

RO120216B1 - Ventilator cu flux axial

Info

Publication number: RO120216B1
Application number: ROA200000922A
Authority: RO
Inventors: Alessandro Spaggiari
Original assignee: Spal S.R.L.
Priority date: 1998-03-23
Filing date: 1999-03-18
Publication date: 2005-10-28
Also published as: WO1999049224A1; SK14242000A3; DE69820853D1; HUP0101416A2; ES2216236T3; AU2635999A; DE69822124T2; TR200002717T2; KR100651077B1; RU2208711C2; CN1139731C; HUP0101416A3; CN1294660A; IL138548A; EP0945627B1; AR018792A1; EP0945627A1; DE69822124D1; KR20010042150A; JP2002507700A

Abstract

Prezenta invenţie se referă la un ventilator (1) cu flux axial, cuprinzând un butuc central (3), o multitudine de palete (4), având o bază (5) şi un capăt (6), delimitate de o margine convexă (7), a cărei proiecţie pe planul de rotaţie a ventilatorului este definită de un segment parabolic şi o margine concavă (8), a cărei proiecţie pe planul de rotaţie a ventilatorului este definită de un arc circular. Paletele (4) constau din secţiuni având profile aerodinamice (18), cu o faţă (18a) prezentând un segment iniţial (t), în linie dreaptă şi un unghi al paletei (beta), care descreşte, progresiv şi regulat, de la bază (5) către extremitatea paletei (4), conform unei legi de variaţie cubică, în funcţie de raza ventilatorului.

Description

Prezenta invenție se referă la un ventilator cu flux axial, echipat cu palete înclinate în planul de rotație al ventilatorului.

Ventilatorul conform prezentei invenții are diverse aplicații, de exemplu de a deplasa aerul printr-un schimbător de viteză sau radiator în sistemul de răcire al unui motor de vehicul sau motoare similare, sau să deplaseze aerul printr-un schimbător de căldură, în sistemul de încălzire al compartimentului interior al vehiculului. în plus, ventilatorul conform prezentei invenții, poate fi folosit pentru a deplasa aerul în instalațiile de condiționare a aerului sau în cele de încălzire a clădirilor.

Ventilatoarele de acest tip trebuie să îndeplinească anumite cerințe, printre care:un nivel scăzut de zgomot, o eficiență înaltă, dimensiuni compacte și valori bune ale presiunii maxime și de livrare.

Brevetul EP - 0553598 B, având același solicitant ca și prezenta cerere, prezintă un ventilator cu palete având o lungime constantă a coardei pe întreaga lor lungime; în plus, baza și capătul paletelor formează două curbe care, proiectate pe planul de rotație al ventilatorului, sunt două arce circulare. Ventilatoarele fabricate, conform acestui brevet, prezintă rezultate bune în termeni de eficiență și zgomot scăzut, dar posibilitatea lor de a atinge valori maxime sau valori ale presiunii este limitată în special datorită limitării dimensiunilor lor axiale.

Necesitatea de a obține valori maxime înalte a devenit o cerință din ce în ce mai importantă în termenii unităților termale ale automobilelor moderne care includ două sau mai multe schimbătoare aranjate în serie - de exemplu condensatorul sistemului de condiționare a aerului, radiatorul sistemului de răcire și schimbătorul de căldură a aerului livrat al turbomotoarelor - sau pentru radiatoarele care au devenit mai subțiri pentru a compensa dimensiunile frontale mai mici.

Scopul prezentei invenții îl constituie rezolvarea problemei valorii maxime sau presiunii a mai sus menționatelor ventilatoare și obținerea unei îmbunătățiri a lor în termeni de eficiență și nivel foarte scăzut de zgomot.

Problema este rezolvată de caracteristicile descrise în revendicarea independentă. Revendicările dependente se referă la exemplele de realizare preferate, avantajoase, al invenției.

Invenția va fi acum descrisă în legătură cu desenele care ilustrează exemplele preferate de realizare și care:

- fig. 1 reprezintă o vedere laterală a unui ventilator, conform prezentei invenții;

- fig. 2 prezintă, într-o vedere laterală, caracteristicile geometrice ale unei palete a ventilatorului, conform prezentei invenții;

- fig. 3 prezintă secțiuni ale unei palete a ventilatorului, conform prezentei invenții, luate la intervale regulate, începând de la butucul central către capătul paletei;

-fig. 4 prezintă, într-o vedere în perspectivă, alte caracteristici geometrice ale paletei ventilatorului, conform prezentei invenții;

- fig. 5 prezintă un detaliu la scară mărită, a ventilatorului prezentat în fig. 1 și conducta respectivă;

- fig. 6 este o vedere frontală a unui alt exemplu de realizare a ventilatorului, conform prezentei invenții;

- fig. 7 este o diagramă reprezentând, în coordonate carteziene, marginea convexă a unei palete de ventilator, conform prezentei invenții;

- fig. 8 este o diagramă prezentînd schimbările în unghiul paletei în diferite secțiuni ale paletei în funcție de raza ventilatorului, conform prezentei invenții.

RO 120216 Β1

Termenii utilizați pentru a descrie ventilatorul sunt definiți după cum urmează: 1

- coarda (L) este lungimea segmentului de linie dreaptă subscris de către arcul extins de la bază (marginea care antrenează mișcarea) la capăt (marginea antrenată) de-a lungul 3 unui profil aerodinamic al secțiunii paletei, obținut prin intersecția paletei cu un cilindru a cărui axă coincide cu axa de rotație a ventilatorului și a cărei rază r coincid cu punctul Q; 5

- linia de centru sau linia de centru a coardei (MC) a paletei este linia care unește punctele de centru ale coardelor L la diferitele raze; 7

- unghiul de rotire (δ) măsurat la un punct dat Q a curbei caracteristice a paletei, de exemplu curba reprezentînd baza paletei ventilatorului, este unghiul făcut de o rază din cen- 9 trul ventilatorului la punctul Q și tangent curbei în același punct Q;

- unghi de înclinare sau deplasarea unghiulară netă (a) a unei curbe caracteristice 11 a paletei, este unghiul dintre raza trecând prin curba caracteristică, de exemplu curba reprezentând centrul liniei sau linia de centru a coardei paletei, la butucul ventilatorului și 13 raza trecând prin curba caracteristică la capătul paletei;

- unghiul paletei (β) este unghiul dintre planul de rotație a ventilatorului și linia 15 dreaptă ce unește baza cu capătul profilului aerodinamic al secțiunii paletei;

- pasul geometric relativ (P/D) este raportul dintre înălțimea elicei, cu alte cuvinte, 17 măsura cu care punctul Q este deplasat axial, adică P=2. π, r.tan (β), unde r este lungimea razei la punctul Q și β este unghiul paletei la punctul Q și diametrul maxim al ventilatorului; 19

- profilul curburii (f) este cel mai lung segment de linie dreaptă perpendicular pe coarda L, măsurat de la coarda L la linia profilului curburii; poziția profilului curburii f relativ 21 la coarda L, poate fi exprimată ca procent al lungimii coardei însăși;

- înclinarea (V) este deplasarea axială a paletei din planul de rotație a ventilatorului, 23 incluzând nu numai deplasarea întregului profil din planul de rotație, dar și componenta axială datorată curburii paletei, în cazul în care aceasta există - de asemenea în direcția 25 axială.

în legătură cu figurile însoțitoare, ventilatorul 1 se rotește în jurul unei axe 2 și conține 27 un butuc central 3, pe care sunt montate o multitudine de palete 4, curbate în planul de rotație XY al ventilatorului 1. Paletele 4 au o bază 5 și un capăt 6 și sunt delimitate de o margine 29 convexă 7 și o margine concavă 8.

Deoarece prin rotirea ventilatorului conform prezentei invenții, fie într-o direcție, fie 31 într-alta, au fost obținute rezultate satisfăcătoare în ceea ce privește eficiența, nivelul zgomotului și valorile maxime, marginea convexă 7 și cea concavă 8 pot fi fiecare, fie bordul de 33 atac, fie spatele paletei.

Cu alte cuvinte, ventilatorul 1 se poate roti într-o așa manieră, încât aerul care trebuie 35 să fie mutat întâlnește întâi marginea convexă 7 și apoi marginea concavă 8 sau, invers, mai întâi marginea concavă 8 și apoi marginea convexă 7. 37 în mod evident, profilul aerodinamic al secțiunii paletei trebuie să fie orientat conform modului de operare al ventilatorului 1, adică în raport de marginea convexă 7 sau de mar- 39 ginea concavă 8, pe care aerul o întâlnește întâi.

La capătul 6 al paletei 4 poate fi montat un inel 9 de întărire. Inelul 9 întărește setul 41 de palete 4, de exemplu prin prevenirea variației unghiului de incidență β, al paletei 4 în zona de capăt a paletei 4, datorită încărcării aerodinamice. Mai mult, inelul 9 în combinație cu o 43 conductă 10, limitează învârtirea aerului în jurul ventilatorului și reduce vârtejurile la capătul 6 a paletei 4, acestea fiind create, după cum se știe, de către diferitele presiuni ale celor 45 două fețe ale paletei 4.

RO 120216 Β1 în acest scop, inelul 9 are o porțiune îngustă de buză 11 care intră într-un lăcaș 12 al conductei 10. Distanța a foarte mică în direcția axială, dintre buza 11 și lăcașul 12, împreună cu porțiunea în formă de labirint dintre cele două elemente, reduce vârtejul de aer la marginea paletelor ventilatorului.

Mai mult, îmbinarea dintre inelul exterior 9 și conducta 10 permite celor două părți să intre în contact una cu cealaltă reducând în același timp mișcările axiale ale ventilatorului.

Ca un tot, inelul 9 are forma unei duze adică secțiunea de admisie este mai mare decât secțiunea prin care aerul trece spre marginea paletetelor 4.

Suprafața mai mare de absorbție menține aerul la o rată constantă prin compensarea rezistenței de curgere.

Totuși, așa cum este prezentat și în fig. 6, ventilatorul, conform invenției, nu necesită a fi echipat cu un inel exterior de întărire și conducta aferentă.

Paleta 4, proiectată pe planul de rotație XY al ventilatorului 1, are caracteristicile geometrice prezentate în continuare.

Unghiul la centru (B), presupus ca centru geometric al ventilatorului coincizând cu lățimea paletei 4 la baza 5, este calculat cu ajutorul unei relații care are în vedere deschizătura care trebuie să existe între cele două palete adiacente 4. De fapt, având în vedere că ventilatoarele de acest tip sunt, de preferință, fabricate din plastic prin montare prin injecție, paletele din formă nu trebuie să se suprapună, altfel forma pentru fabricarea ventilatoarelor trebuie să fie foarte complexă și, ca rezultat, cu niște costuri foarte ridicate.

Mai mult, trebuie avut în vedere că în mod special în cazul aplicației la motoare de vehicule, ventilatoarele nu lucrează în regim continuu pentru că, datorită timpului mare de funcționare a motorului, schimbătoarele de căldură la care sunt conectate ventilatoarele sunt răcite de curentul de aer creat de mișcarea vehiculului însuși. Ca urmare, aerului trebuie să-i fie permis să pătrundă ușor chiar și când ventilatorul nu funcționează. Acest lucru se realizează prin faptul că se lasă o deschidere (spațiu) relativ mare între paletele ventilatorului. Cu alte cuvinte paletele ventilatorului nu trebuie să formeze un ecran care să împiedice efectul de răcire a curentului de aer creat de către motorul vehiculului. Relația folosită pentru calcularea unghiului (B) în grade este: B = (360° / Nr. Palete) - K; K_min = T(diametrul butucului; înălțimea profilului paletei la butuc).

Unghiul (K) este un factor care ia în considerare distanța minimă care trebuie să existe între două palete adiacente, pentru a preveni suprapunerea lor pe parcursul formării, și este o funcție a diametrului butucului: cu cât este mai mare diametrul butucului, cu atât poate fi mai mic unghiul (K). Valoarea unghiului (K) poate fi de asemenea, influențată de înălțimea profilului paletei la butuc.

Descrierea ce urmează, prin exemplele de realizare și fără a restricționa domeniul conceptului inventiv, se referă la o aplicație practică a ventilatorului fabricat în conformitate cu prezenta invenție. Așa cum este prezentat și în figurile însoțitoare, ventilatorul are șapte palete, un butuc cu un diametru de 140 mm și un diametru exterior, corespunzător diametrului inelului exterior 9, de 385 mm.

Unghiul (B) corespunzător grosimii paletei la tub, calculat folosind aceste valori, este de 44°.

Geometria paletei 4 a ventilatorului 1 va fi descrisă în continuare: paleta 4 este întâi definită ca o proiecție pe planul de rotație XY a ventilatorului 1 și apoi proiecția paletei 4 pe planul XY este transferată în spațiu.

în legătură cu detaliile prezentate în fig. 2, construcția geometrică a paletei 4 constă în trasarea bisectoarei 13 a unghiului (B) care este la rândul ei delimitată pe stânga de raza

RO 120216 Β1 și pe dreapta, de raza 16. O rază 14, rotită în sensul invers acelor de ceasornic cu un 1 unghi A = 3/11 B, față de bisectoarea 13, și o rază 15, de asemenea rotită în sens invers acelor de ceasornic cu un unghi (A) față de raza 16, sunt de asemenea trasate. 3

Cele două raze 14 și 15 sunt astfel rotite cu un unghi A = 3/11 B, care este A = 12”. Intersecția razelor 17 și 16 cu butucul 3 și intersecția razelor 14 și 15 cu inelul exterior 9 al 5 ventilatorului (sau cu un cerc egal în diametru, cu inelul exterior 9) determină patru puncte (Μ, N, S, T) pe planul XY care definesc proiecția paletei 4 a ventilatorului 1. Proiecția marginii 7 convexe 7 este de asemenea definită, la butuc, de o primă tangentă 21 înclinată sub un unghi C = 3/4 A, care este C = 9°, față de raza 17 ce trece prin punctul (M) la butucul 3. 9

După cum se poate observa în fig. 2, unghiul (C) este măsurat în sensul acelor de ceasornic relativ la raza 17 și, ca urmare, prima tangentă 21 este deasupra razei 17, atunci 11 când marginea convexă 7 întâlnește prima curentul de aer, sau de desubtul razei 17, atunci când marginea convexă 7 este ultima care întâlnește curentul de aer, adică atunci când mar- 13 ginea 8 este prima care întâlnește curentul de aer.

La inelul exterior 9, marginea convexă 7 este de asemenea definită de o a doua tan- 15 gentă 22 care este înclinată sub un unghi (W) egal de până la 6 ori unghiul (A) adică 72°, față de raza 14 ce trece prin punctul (N) la inelul exterior 9. După cum este prezentat în fig. 2, 17 unghiul (W) este măsurat în sens invers acelor de ceasornic la raza 14 și, ca urmare, a doua tangentă 22 este deasupra, în cazul în care marginea convexă 7 întâlnește prima curentul 19 de aer, sau dedesubtul razei 14, când marginea convexă 7 întâlnește ultima curentul de aer, adică atunci când marginea 8 întâlnește prima curentul de aer. 21 în practică, proiecția marginii convexe 7 este tangentă primei tangente 21 și celei dea doua tangente 22 și este caracterizată de o curbă cu o singură porțiune convexă, fără 23 puncte de inflexiune. Curba care definește proiecția marginii convexe 7 este o parabolă de tipul: 25 y = ax² + bx + c în exemplul de realizare ilustrat, parabola este definită de următoarea ecuație:

y = 0,013 x²-2,7x + 95,7

Această ecuație determină curba ilustrată în diagrama carteziană prezentată în fig.

7, ca o funcție a variabilelor x și y în planul XY. 33

Studiind din nou fig. 2, punctele de capăt ale parabolei sunt definite de tangentele 21 și 22 la punctele (M) și (N) și zona de maximă convexitate este cea mai apropiată de butucul 35

3.

Experimentele au demonstrat că marginea convexă 7, cu proiecția sa parabolică pe 37 planul de rotație XY al ventilatorului, asigură eficiență maximă și caracteristici sonore.

în ceea ce privește proiecția marginii concave 8 a paletei 4 pe planul XY, poate fi folo- 39 sită orice curbă de gradul doi aranjată în așa mod, încât să definească o concavitate. De exemplu, proiecția marginii concave 8 poate fi definită de o parabolă similară aceleia a 41 marginii convexe 7 și aranjată într-un mod substanțial asemănător.

într-un exemplu preferat de realizare, curba care definește proiecția marginii concave 43 8 pe planul XY este un arc circular a cărui rază (R_cu) este egală cu raza (R) a butucului și, în exemplul practic descris aici, valoarea razei este de 70 mm. 45

RO 120216 Β1

După cum este prezentat în fig. 2, proiecția marginii concave 8 este delimitată de punctele (S) și (T) și este un arc circular a cărui rază este egală cu raza butucului. Proiecția marginii concave 8 este astfel complet definită în termeni geometrici.

Fig. 3 prezintă unsprezece profiluri 18 reprezentând unsprezece secțiuni ale paletei 4 făcute la intervale regulate de la stânga la dreapta, adică de la butucul 3 la marginea exterioară 6 a paletei 4. Profilurile 18 au câteva caracteristici comune, dar sunt toate diferite din punct de vedere geometric pentru a putea să se adapteze condițiilor aerodinamice care sunt, în mod substanțial, o funcție a poziției profilurilor în direcția radială. Caracteristicile comune tuturor profilurilor paletelor sunt în mod special potrivite pentru a realiza o eficiență mare, valori maxime și zgomot redus.

Primele profiluri din partea stângă sunt mai arcuite și au un unghi al paletei (β) mai mare deoarece, fiind mai aproape de butuc, viteza lor lineară este mai mică decât cea a profilurilor exterioare.

Profilele 18 au o față 18a cuprinzând un segment de linie dreaptă inițial. Acest segment de linie dreaptă este destinat să permită curentului de aer să intre într-un mod lin, protejând paleta de a fi bătută de aerul care ar întrerupe curentul lin de aer și creând astfel zgomot și reducând eficiența. în fig. 3 acest segment de linie dreaptă este notat cu (t) și lungimea lui este de la 14% la 17% din lungimea coardelor (L).

Restul feței 18a este constituit în mod substanțial din arce circulare. Trecând de la profilurile din apropierea butucului spre cele de la capătul paletei, arcele circulare alcătuind fața 18a devin din ce în ce mai mari în rază, adică profilul curburii (f) a paletei 4 descrește.

în ceea ce privește coarda (L), profilul curburii (f) este localizat la un punct, notat în fig. 3 (If), între 35% și 47% din lungimea totală a coardei (L).

Această lungime trebuie să fie măsurată de la marginea profilului care întâlnește primul aerul.

Spatele 18b al paletei este definit de o curbă astfel încât maxima grosime (G_max) a profilului este localizată într-o zonă între 15% și 25% din lungimea totală a coardei paletei și, de preferință, la 20% din lungimea coardei (L). în acest caz, lungimea trebuie să fie măsurată de la capătul profilului care întâlnește primul aerul.

Pornind de la profilurile apropiate de butuc unde maximum grosimii (G_max) are valoarea cea mai mare, grosimea profilului 18 scade constant spre profilurile de la capătul paletei 4, unde este redusă la aproximativ un sfert din valoarea sa. Grosimea maximă (G_max) scade conform variației lineare substanțiale, în funcție de raza ventilatorului. Profilele 18 ale secțiunii paletelor 4 la partea exterioară a ventilatorului 1 au cea mai mică (G_max) valoare a grosimii datorită faptului că caracteristicile lor aerodinamice trebuie să le facă adaptate vitezelor înalte. în acest fel, profilul este optimizat pentru o viteză lineară a secțiunii paletei, această viteză crescând în mod evident cu creșterea razei ventilatorului.

Lungimea coardei (L) a profilurilor (18) variază de asemenea în funcție de rază.

Lungimea coardei (L) atinge valoarea maximă la mijlocul paletei 4 și descrește spre capătul 6 al paletei pentru a reduce sarcina aerodinamică a porțiunii exterioare a paletei ventilatorului și, de asemenea, pentru a facilita trecerea aerului când ventilatorul nu funcționează, după cum s-a menționat anterior.

Unghiul β al paletei 4 variază, de asemenea, în funcție de raza ventilatorului. în special, unghiul β al paletei 4 descrește conform unei legi cvasi-lineare.

Legea variației β al unghiului paletei 4 poate fi aleasă conform sarcinii aerodinamice necesare la porțiunea exterioară a paletei 4 a ventilatorului.

într-un exemplu preferat de realizare, variația unghiului β al paletei 4, ca funcție a razei ventilatorului (r) urmează o lege cubică definită de ecuația:

RO 120216 Β1 (β) = - 7 · 10'⁶ · r³ + 0,0037 r² - 0,7602 r + 67,64 1

Legea variației lui (β) ca funcție a razei (r) a ventilatorului 1 este reprezentată în diagrama figurată în fig. 8. 3

Fig. 4 prezintă modul în care proiecția paletei 4 în planul XY este transferată în spațiu. Paleta 4 are o înclinare V față de planul de rotație al ventilatorului 1. Fig. 4 prezintă seg- 5 mentele care se unesc în punctele (Μ’ Ν') și (S’ Τ’) față de paleta 4.

Aceste puncte (Μ’ Ν', S', Τ’) sunt obținute pornind de la punctele (Μ, N, S, T) care se 7 află în planul XY și trasând segmente perpendiculare (Μ, Μ'), (N, Ν'), (S,S'), (Τ,Γ) care determină astfel o înclinare (V) sau, cu alte cuvinte, o deplasare a paletei 4 în direcția axială. 9

Mai mult, într-un exemplu preferat de realizare, fiecare paletă 4 are o formă definită în fig. 4 de către arcele 19 și 20. Aceste arce 19 și 20 sunt arce circulare a căror curbură 11 este calculată ca funcție a lungimii segmentelor de linie dreaptă (Μ’ Ν') și (S’, Τ’). Așa cum este arătat în figura 4, arcele 19 și 20 sunt compensate de la segmentele corespunzătoare 13 de linie dreaptă (Μ’ Ν') și (S’, Τ’) prin lungimile (h1) și respectiv (h2). Aceste lungimi (h1) și (h2) sunt măsurate pe perpendiculara la planul de rotație XY al ventilatorului 1 și sunt cal- 15 culate ca procentaj al lungimii segmentelor (Μ', Ν') și (S’ Τ’) însăși.

Liniile punctate din fig. 4, sunt curbe - segmente parabolice și arce circulare -referi- 17 toare la marginea convexă 7 și la marginea concavă 8.

înclinarea V a paletei 4, atât în ceea ce privește componenta sa de deplasare axială 19 cât și curbura, face posibilă corectarea flexiunii paletei datorată încărcăturii aerodinamice și echilibrează momentele aerodinamice pe paletă, astfel încât să obțină un curent de aer axial 21 uniform distribuit pe întreaga suprafață a ventilatorului.

Toate valorile caracteristice ale paletelor ventilatorului, conform exemplului de reali- 23 zarea descris, sunt rezumate în tabelul ce urmează unde r este raza generatoare a ventilatorului iar următoarele variabile geometrice se referă la valorile corespunzătoare ale razei: 25

L indică lungimea coardei;

f indică profilul curburii; 27 t indică segmentul de linie dreaptă inițial al secțiunii paletei;

If indică poziția profilului curburii relativ la coarda L; 29 β indică unghiul profilului secțiunii paletei în grade sexazecimale;

x și y indică coordonatele carteziene în planul XY a marginii parabolice a paletei. 31 Experimentele au demonstrat că ventilatoarele, conform prezentei invenții, au un nivel al zgomotului în proporție de 25% la 30% măsurați în dB(A), mai mic decât cel al ventila- 33 toarelor convenționale de acest tip, cu o considerabilă îmbunătățire a confortului acustic, înțelegând prin aceasta că zgomotul generat a fost mai plăcut decât cel al ventilatoarelor 35 convenționale.

Mai mult, în condiții similare de livrare a aerului, ventilatoarele, conform prezentei 37 invenții, au dezvoltat valori maxime cu până la 50% mai mari comparativ cu cele ale ventilatoarelor convenționale de acest tip. 39

La ventilatoarele conform prezentei invenții, trecerea de la palete pentru înapoi la palete pentru înainte, nu a produs schimbări apreciabile referitoare la nivelul sonor. Mai mult, 41 în anumite condiții de lucru ale ventilatoarelor, în special la cele cu grad ridicat al valorilor maxime, cu configurația pentru înainte a paletelor, livrarea este cu 20 - 25% mai mare decât 43 în cazul paletelor cu configurație pentru înapoi.

RO 120216 Β1

r	70	100,6	131,2	161,9	179
L	59,8	68,7	78,2	73	71,2
f	8,2	7,5	7,8	6,7	5
t	10	10,5	11	10,5	10

lf	21	25,5	31,2	32,8	33
β	30,1	21,9	15,7	13,3	11,1
X	65,3	93,2	126,1	161,9	176,4
y	-25,2	43,0	-38,1	-0,7	23,9

Revendicări

Claims

Revendicări

1. Ventilator cu flux axial (1) care se rotește într-un plan (XY) cuprinzând un butuc central (3), o multitudine de palete (4) fiecare având o bază (5) și un capăt (6), paletele (4) fiind delimitate de asemenea, fiecare, de o margine convexă (7) și o margine concavă (8) și constând din secțiuni cu profiluri aerodinamice (18) cu un unghi al paletei (β) care descrește progresiv și regulat de la bază (5) către capătul (6) paletei (4), unghiul paletei (β) fiind definit ca un unghi curent între planul de rotație (XY) și o linie dreaptă care unește marginea din față de marginea din spate, ale profilului aerodinamic (18) al fiecărei secțiuni a paletei, caracterizat prin aceea că proiecția marginii convexe (7) pe plan (XY) este definită de un segment parabolic.
2. Ventilator conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că proiecția marginii concave (8) pe plan (XY) este definită de un segment de curbă geometrică de gradul doi.
3. Ventilator conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că proiecția marginii concave (8) pe plan (XY) este definită de un segment de parabolă.
4. Ventilator conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că proiecția marginii concave (8) pe plan (XY) este definită de un arc de cerc.
5. Ventilator conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că profilurile aerodinamice (18) au o față (18a) cuprinzând cel puțin un segment inițial (t) de linie dreaptă.
6. Ventilator conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că profilurile aerodinamice (18) au o față (18a) cuprinzând un segment, urmând segmentului inițial (t), care este efectiv alcătuit din arce de cerc.
7. Ventilator conform revendicării 5 sau 6, caracterizat prin aceea că profilurile aerodinamice (18) au o lungime a coardei (L) și un spate (18b) delimitat de o curbă convexă care, în combinație cu fața (18a), determină o valoare a grosimii maxime (G_max) a profilului într-o zonă, cuprinsă între 15% și 25% din lungimea totală a coardei (L), măsurată de la marginea care ia prima contact cu aerul.
8. Ventilator conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că fiecare paletă (4) proiectată pe plan (XY) este delimitată de patru puncte (M,N,S,T) situate în plan (XY) și definite ca o funcție de un unghi (B) corespunzător lățimii unei singure

RO 120216 Β1 palete (4) văzută din centrul ventilatorului,cele patru puncte (Μ, N, S, T) fiind determinate de 1 următoarele caracteristici: punctele (M) și (S) sunt situate pe butuc (3) sau pe baza (5) paletei (4) și definite prin razele (16,17) care pornesc din centrul ventilatorului și formează unghiul 3 (B); punctul (N) este situat pe capătul (6) al paletei (4) și este deplasat în sens trigonometric cu un unghi (A) =3/11 (B) față de bisectoarea (13) a unghiului (B); punctul (T) este situat pe 5 capătul (6) al paletei (4) și este deplasat în sens trigonometric, cu un unghi (A) =3/11 (B) față de raza care pornește din centrul ventilatorului și trece prin punctul (S). 7
9. Ventilator conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că proiecția marginii convexe (7) pe plan (XY), în punctul (M), are o primă tangentă (21) înclinată la un unghi (C) 9 egal cu trei pătrimi din (A), față de o rază (17) trecând prin punctul (M), iar proiecția marginii convexe (7) pe plan (XY), în punctul (N), are o a doua tangentă (22) înclinată la un unghi 11 (W), egal cu de șase ori (A), față de o rază (14) trecând prin punctul (N); prima și cea de-a doua tangentă (21,22) fiind înaintea razelor corespunzătoare (17,14), când sensul de rotație 13 al ventilatorului (1) este astfel, încât marginea convexă (7) este prima care ia contact cu fluxul de aer, și prima și cea de-a doua tangentă (21, 22) sunt dispuse astfel, încât să defi- 15 nească o curbă în plan (XY), care are o singură porțiune convexă, fără puncte de inflexiune.
10. Ventilator conform oricăreia din revendicările precedente de la 4 la 9,17 caracterizat prin aceea că arcul de cerc format prin proiecția marginii concave (8) pe plan (XY) are o rază (R_cu) egală cu raza (R) a butucului (3).19
11. Ventilator conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că paletele (4) sunt formate din secțiuni ale căror profiluri aerodinamice (18) au un 21 unghi al paletei (β) care descrește progresiv și regulat de la bază (5) către capătul (6) paletei (4), conform unei legi de variație cubice, în funcție de raza ventilatorului.23